Cand, cu ani in urma, la incheierea procesului de privatizare in masa, asa-numitele Fonduri ale Proprietatii Private - structurile inventate pentru intermedierea transferurilor catre populatie a proprietatii prevazute a intra gratuit in posesia ace
Cand, cu ani in urma, la incheierea procesului de privatizare in masa, asa-numitele Fonduri ale Proprietatii Private - structurile inventate pentru intermedierea transferurilor catre populatie a proprietatii prevazute a intra gratuit in posesia acesteia, prin inlocuirea cupoanelor primite cu actiuni la intreprinderi de stat - s-au transformat in asa-numite Societati de Investitii Financiare (SIF-uri) si acestea s-au dat, nevoie mare!, asa deodata, drept private, s-a putut crede ca se traieste un episod de cosmar. Adica cum private?! Se constituisera printr-un cadou de la stat, adica de la biata populatie, nu dadusera nimic populatiei care devenise de fapt proprietar si apoi cativa impiciorogati pe acolo se dadeau capitalisti!
Acest episod bulversant invedera capitalismul de cadou din Romania postdecembrista. Ceva mai rau decat capitalismul de furt, pentru ca cei ce au furat macar s-au straduit cu ceva, dar cei ce au devenit capitalisti din cadou de la stat n-au facut nimic altceva decat sa stea si sa le bage cineva in gura si in buzunare.
Episodul avea precedente semnificative. S-ar putea spune chiar ca tranzitia a inceput cu niscai cadouri facute la unii si la altii, prin distribuirea, spre a fi avute in grija, a unor felii de exporturi sau de importuri. O operatiune de anvergura, parohiata politic, din serialul capitalismului si capitalistilor de cadou a constituit-o acordarea, fara nici o noima si fara vreo garantie, unor persoane, publice sau sub acoperire, de credite bancare despre care se stia bine ca nu vor fi returnate. Asa au aparut miliardarii de carton si asa au falimentat banci de stat precum Bancorex sau Banca Agricola.
Episodul SIF-urilor are si un alt talc, din punctul de vedere al capitalismului de cadou. Capitalistii de cadou rasar din te miri ce! Si exista banditi care urmaresc cu o tenacitate demna de o cauza mai buna oricare dintre ocaziile care pot fi folosite pentru obtinerea unor cadouri de la stat.
O spaga buna, administrata unde trebuie, iti poate permite, desigur daca esti din gasca, cumpararea mai pe nimic a unor active de la stat (hale, intreprinderi intregi, terenuri) sau, dimpotriva, vanzarea pe cat nu face a unor active sau lucrari de stat. Cu diferentele obtinute fara munca, fara abilitate manageriala, fara valorificarea unor oportunitati de piata poti deveni mare capitalist. Bineinteles, capitalist de cadou!
Doar aparent mai sofisticat, poti obtine un cadou consistent de la stat schimband teren dintr-o anumita zona cu un teren dintr-o alta zona. Suprafete egale, nici o problema! Atata doar ca terenul pe care-l cedezi este evaluat la 10 euro metrul patrat, in timp ce in cazul terenului obtinut in schimb de la stat metrul patrat este cotat la 1.000 de euro, la pretul pietei.
Minunate parteneriate public-privat sunt propuse administratiilor centrale sau locale, pentru a impinge inainte dezvoltarea localitatilor. Cum dracu se face ca in toate
statul cade de Popa Prostua€™?!
Cateodata iti trebuie o reala creativitate pentru a gasi o cale de a-ti face statul un cadou. Iata solutia gasita la un mare proiect rezidential de prin arhicurtata zona de nord a Capitalei. Daca terenul este proprietate privata exista o reglementare - nefericita, desigur, din punctul de vedere al capitalismului de cadou, cum dracu s-o fi strecurat prin legi?! - care nu permite implicarea administratiei locale in constructia de utilitati. Nici o problema! S-a donat statului exact o bucata de teren, pentru ca, desigur pe bani publici, sa poata fi amenajate utilitatile si infrastructura, pentru beneficiari, evident, privati! Cum s-ar spune, dai un leu ca sa iei zece! Inventivitatea in a gasi modalitati prin care sa-ti faca statul niscai cadouri este debordanta! Ca si inventivitatea in devalizarea banului public din partea tocmai a celor pusi sa il administreze.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.