Homo ethicus si contradictiile sale

In lumea civilizata contemporana, pozitia detinuta de vechiul homo religiosus este la nadir, prestigiul acestuia fiind subminat de autoritatea impusa de axiologia complexa si, dupa cum voi arata, contradictorie a unui nou exemplar uman, homo ethicus.
Astfel, daca ratiunea primului era informata de continuturile divin-metafizice ale realului, subintinse de relatia ierarhizata theos-anthropos, ratiunea ultimului functioneaza preponderent in dimensiunea sociala, subintinsa de raportul non-ierarhizat anthropos-anthropos. Pe scurt, s-ar putea spune ca nu teologia, in relatia ei apropiata cu metafizica, ci sociologia, in raportul ei strans cu etica, este domeniul intelectual privilegiat, in interiorul caruia se transfera si se recontextualizeaza dezbaterile religioase din trecut, avand ca finalitate locul si rolul omului in univers.
De vreme ce antropicul a devenit, de la Renastere incoace, valoarea suprema prin excelenta, este legitim sa te intrebi cum se mai poate justifica, macar in tarile dezvoltate, uciderea semenilor. Exista doua contradictii frapante: pe de o parte, mentinerea pedepsei cu moartea (cazul infamant al Statelor Unite), pe de alta parte, initierea unor "razboaie juste", menite a restabili echilibrul tulburat in chip "nedrept". George W. Bush ignora, desigur, faptul ca la originea neocruciadelor sale absurde din Afghanistan si din Irak sta strania si contestabila doctrina a lui justum bellum, expusa pe larg de Toma d'Aquino si rafinata ulterior, printre altii, de Hugo Grotius, de Samuel Pufendorf si de Christian Wolff. Acest lucru, menit, in aparenta, sa acrediteze tendintele expansioniste ale Americii, nu face decat sa sublinieze, o data in plus, fragilele baze etice pe care se instituie civilizatia moderna. Asadar, in teorie, sustinem neconditionat ideea protejarii vietii fiecarei fiinte umane, dar, in practica, nu ezitam sa cream coalitii cu parfum medieval pentru a impune democratia prin cel mai nedemocratic mijloc imaginabil: forta bruta.
Lucrurile sunt inca si mai delicate in momentul in care luam in considerare cazul acelor natiuni care s-au facut vinovate de genocid si care se afla, astazi, printre cele mai bogate si mai dezvoltate state ale lumii. Intamplarea face ca, din 2002 incoace, sa-mi petrec aproape tot timpul facand cercetare academica in doua tari care au jucat roluri diabolice in cel de-al doilea razboi mondial: Germania si Japonia.

---

Despre autor: