1 Iulie 2006
Cariera diplomatica a contelui von Schulenburg debutase inca dinaintea primului razboi mondial. In perioada interbelica, a fost ambasadorul Germaniei la Teheran si apoi la Bucuresti. La Moscova a fost trimis in 1934. A jucat un rol determinant in sem
Cariera diplomatica a contelui von Schulenburg debutase inca dinaintea primului razboi mondial. In perioada interbelica, a fost ambasadorul Germaniei la Teheran si apoi la Bucuresti. La Moscova a fost trimis in 1934. A jucat un rol determinant in semnarea, in august 1939, a Tratatului de neagresiune germano-sovietic, intrat in istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov. Friedrich-Werner von Schulenburg a dezavuat planurile Berlinului de a-si incalca promisiunea si de a ataca URSS-ul. Pana in ultima clipa, a incercat sa-si convinga superiorii de primejdiile unei asemenea decizii. Dupa atacul german din iunie 1941, von Schulenburg a fost arestat la Moscova timp de cateva saptamani, fiind apoi eliberat la granita turco-sovietica. Revenit la Berlin, s-a trezit tras pe linie moarta. A continuat sa lucreze in cadrul Ministerului de Externe, ca presedinte al Comitetului pentru Rusia. Marginalizat si deceptionat de politica nazista, von Schulenburg s-a apropiat de cercurile disidente din cadrul armatei. A facut parte dintre conspiratorii care au pus la cale atentatul impotriva lui Hitler din 20 iulie 1944. In cazul in care lovitura de stat ar fi reusit, von Schulenburg urma sa devina ministru de Externe si sa incerce sa negocieze un acord de pace rapid pe frontul de Est. Atentatul a esuat, insa, si diplomatul a fost condamnat la moarte. A fost executat, la 10 noiembrie 1944, in inchisoarea Plotzensee din Berlin. Peste numai 10 zile ar fi implinit 69 de ani.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.