Retragerile din Irak

Parteneriatul strategic cu SUA, anuntat de presedintele Traian Basescu inca din decembrie 2004, sub forma axei Washington-Londra-Bucuresti - prioritara in politica externa "din urmatorii cinci ani", potrivit liderului de la Cotroceni - pare sa fi intalnit o rascruce. De unde Romania era apreciata, saptamana trecuta, de presedintele american, George W. Bush, pentru sprijinul acordat, in calitate de democratie europeana cu amintiri recente ale tiraniei, redresarii Irakului, laudele liderului de la Casa Alba la adresa Bucurestilor ar putea ajunge pe cale de disparitie in urma mandatarii ministrului Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, sa propuna CSAT retragerea trupelor romanesti din regiune. Romania nu ar fi, de altfel, primul stat care se gandeste sa abandoneze fortele coalitiei multinationale, Spania retragandu-se din catarea gherilei irakiene inca din aprilie 2004, la aproximativ un an de la interventia initiata de SUA in regiune.
Semnalul retragerilor din Irak a fost dat de Spania, tara care, pana la atentatele de la Madrid, din 11 martie 2004 - cand la guvernare se aflau conservatorii premierului Jose Maria Aznar - era una dintre aliatele de nadejde ale Statelor Unite. In august 2003 cabinetul Aznar a decis desfasurarea, in Irak, a unui contingent format din 1.300 de militari, hotarare care a declansat la acea vreme ample proteste de strada in toata tara. Pe aceste nemultumiri au mizat si socialistii lui Jose Luis Rodrigues Zapatero care, in timpul campaniei electorale pentru alegerile generale, care au avut loc la 14 martie 2004, anuntau ca vor readuce acasa militarii spanioli din Irak, in cazul in care acestia nu vor fi plasati sub comandamentul fortelor ONU. Socialistii acuzau puterea ca a mintit cu buna stiinta cand a decis implicarea in razboiul din Irak sub pretextul existentei armelor de distrugere in masa detinute de Saddam Hussein.
Atacurile teroriste de la Madrid, din 11 martie 2004, au adus la putere Partidul Socialist al lui Zapatero, la doar trei zile de la atentate spaniolii prezentandu-se la urne pentru a vota impotriva Guvernului conservator pe care l-au considerat principalul responsabil pentru tragedia de la Madrid, ca urmare a politicii de sustinere a americanilor in Irak. Odata cu numirea sa in postul de premier, Zapatero avea sa-si respecte promisiunea, la 18 aprilie 2004 anuntand ca a ordonat aducerea acasa a militarilor spanioli in cel mai scurt timp. In cadrul unui discurs adresat natiunii la doar cateva ore de la investire, seful guvernului de la Madrid afirma ca nu poate ignora vointa poporului spaniol si ca militarii vor fi retrasi din Irak. Decizia Madridului a iritat SUA, care au sustinut ca aceasta masura va da apa la moara teroristilor. In replica, Zapatero a decis dublarea numarului militarilor spanioli in Afganistan.
Polonia si-a negociat sederea temporara
Varsovia s-a declarat dispusa, in octombrie trecut, sa-si negocieze sederea militara in Irak, prevazuta "cel putin pana cel putin in ianuarie", anul acesta, potrivit presedintelui Aleksandr Kwasniewski. Desi subiectul prezentei trupelor poloneze in Irak, de altfel motiv de nemultumire pentru opinia publica din Polonia, nu a fost discutat prea mult in circumstante electorale, partidele politice poloneze nu au respins posibilitatea prelungirii mandatului celor aproximativ 1.500 de militari detasati in Irak. Ministrul de Externe Stefan Meller i-a prezentat, in decembrie 2005, secretarului de Stat Condoleezza Rice punctul de vedere al Varsoviei cu privire la viitorul trupelor poloneze in Irak, inclinand in favoarea retragerii unitatilor combatante si inlocuirea lor cu unele de antrenament. In prezent, Varsovia intentioneaza sa isi retraga trupele stationate in Irak, cei 1.500 de militari polonezi urmand sa paraseasca Irakul treptat, pana la inceputul anului viitor.
Bulgaria a plecat ca sa se intoarca
Partenerii de aderare bulgari au anuntat, in decembrie, anul trecut, incheierea operatiunilor militare in Irak, cedand astfel presiunilor exercitate pe plan intern in vederea repatrierii celor aproximativ 400 de militari detasati in zona. Anuntul Ministerului Apararii a intervenit in contextul in care Legislativul bulgar se pronuntase, anterior, in favoarea retragerii pana la sfarsitul anului, pe fondul opozitiei interne in crestere la adresa prezentei bulgare in Irak, provocata de moartea a 13 militari si a sase civili. Repatrierea trupelor figurase, de altfel, printre promisiunile electorale ale premierul Serghei Stanisev, liderul socialistilor bulgari prezentandu-se, in campania pentru legi drept unul din sustinatorii "retragerii imediate" din Irak. Ulterior, Bulgaria avea sa revina "in misiune umanitara" in regiune, Parlamentul aproband, in februarie, anul acesta, o decizie a Guvernului socialist de la Sofia de a trimite un contingent de nu mai mult de 155 de militari pentru a asigura paza unei tabere de refugiati iranieni, situata la cativa kilometri de Bagdad. Militarii erau asteptati in Irak in martie, misiunea urmand sa dureze aproape un an, potrivit Mediafax. Gestul autoritatilor de la Sofia "incearca sa indrepte eroarea comisa" prin retragerea trupelor, apreciau, la acel moment, analistii locali, considerand ca decizia din 2005 "nu corespunde viziunii pe termen lung asupra rolului Bulgariei in lupta impotriva terorismului si asupra cooperarii sale cu SUA". Retragerea trupelor bulgare de la finele anului trecut a coincis, totodata, cu cea a militarilor ucraineni, repatrierea acestora facandu-se in virtutea angajamentelor asumate de presedintele Viktor Iuscenko in campania electorala din 2004.
Italia se retrage si nu prea
Alegerile generale din Italia, de la inceputul lunii mai, au inclinat, din nou, balanta in favoarea acelor forte politice care nu au fost de acord cu trimiterea militarilor in Irak. Desi pe ultima suta de metri a mandatului, fostul premier Silvio Berlusconi a promis aducerea acasa a contingentului format din 3.000 de militari pana la finele anului, italienii au pus stampila pe coalitia de stanga condusa de Romano Prodi, cel care a criticat inca din perioada in care a detinut sefia Comisiei Europene decizia Romei de a se angaja in razboiul din Irak. Ex premierul Berlusconi, unul dintre aliatii cei mai apropiati ai presedintelui Bush in razboiul din Irak, nu a fost nici el iertat de electorat. Italienii au scapat de un "11 martie", dar au trait socul executiei ziaristului Enzo Baldoni, in septembrie 2004, de catre o grupare islamica din Irak si al impuscarii agentului secret Nicola Calipari, de militarii americani din Irak, in timp ce acesta se intorcea din misiunea de eliberare a ziaristei Giuliana Sgrena, anul trecut. De altfel, acest ultim incident a provocat tensiuni diplomatice intre Italia si SUA.
Luna trecuta, la 19 mai, premierul Romano Prodi s-a prezentat in fata Senatului, unde a anuntat hotararea de repatriere a militarilor, calificand razboiul din Irak drept "o grava eroare". Desi nu a oferit un calendar precis al retragerii contingentului italian, Prodi a precizat ca toate detaliile tehnice legate de revenirea in tara a soldatilor vor fi convenite impreuna cu autoritatile de la Bagdad, cu SUA si Marea Britanie. Ulterior, Profesorul anunta mentinerea misiunii italiene din Afganistan.
Misiune indeplinita pentru Japonia
Guvernul de la Tokyo a decis, saptamana trecuta, sa retraga cei 600 de militari stationati in Irak, "misiunea lor de a sustine reconstructia fiind indeplinita", potrivit premierului Junichiro Koizumi. Desi seful Executivului nipon a evitat sa avanseze o data exacta a retragerii, agentia de stiri Kyodo a raportat ca ministrul Apararii, Fukushiro Nukaga, ar fi emis imediat ordinul de retragere. Cu toate acestea, Japonia va continua sa fie prezenta in Irak, prin mentinerea fortelor aeriene ce vor ajuta la transportul marfurilor si de personal pentru coalitia condusa de SUA. Trimiterea de trupe in Irak, la inceputul lui 2004, gest extrem de controversat la acea vreme, a reprezentat prima desfasurare a armatei nipone pe un teatru de razboi dupa 1945. Intrucat Constitutia Japoniei, elaborata dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, interzicea formarea unei armate adevarate si implicarile militare de orice fel, hotararea Guvernului de la Tokyo de a trimite un contingent in Irak a trecut drept un eveniment de importanta istorica, marcand iesirea din perioada pacifismului defensiv.
SUA ar putea elimina vizele
Un amendament la Legea americana a Imigratiei ar putea scuti de viza cetatenii din statele membre UE care au trimis trupe in Irak si Afganistan, situatie care s-ar putea aplica si Romaniei dupa aderarea la forul comunitar, relateaza Washington Times, in editia sa de ieri, citat de Mediafax. Dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, SUA au avut nevoie de noi aliati, iar problema recunoasterii acestui devotament a fost ridicata recent in dezbaterile din Senatul american pe tema Programului pentru anularea vizei. Un amendament la Legea Imigratiei, introdus recent de senatorii Rick Santorum si Barbara Mikulski, propune exceptii de la regulile normale pentru aliatii SUA care sunt membri ai UE si care au contribuit cu cel putin un batalion la operatiunile din Irak si Afganistan. In momentul de fata, in acest profil se incadreaza o singura tara, Polonia, urmata indeaproape de Romania, care are perspective clare de aderare la UE, aminteste publicatia americana, in contextul in care doar cetatenii a 27 de state pot calatori in prezent fara vize in SUA. (D.E.)

---

Despre autor: