O firma de mobila care are si o divizie de leasing. Una de textile, care opereaza, si o retea de autobuze. Alta de hoteluri, care are si o fabrica de geamuri. O retea de buticuri in statiile de autobuz si-o companie de construit piscine. Lista poate continua inca doua pagini. Chiar daca am mai schimbat domeniile, ca firmele acestea sa nu se recunoasca imediat, astfel de situatii sunt inca frecvente in economia romaneasca. Sunt destui patroni care au inceput business-ul la inceputul anilor a€™90
si-au crescut afacerile dupa mirosul oportunitatii, fara mare grija la coerenta si sinergie. Nu e nimic rau in asta - mai bine afaceri ""varza"" decat deloc afaceri!
Piata asta diversa e acum o imensa oportunitate pentru cine are bani si viziune. Operatiunea se numeste ""consolideaza acum ca sa vinzi maine"" si in ea s-au angajat discret unii si zgomotos altii. Pariul e simplu: intr-un an, doi, marile retele europene vor veni aici sa cumpere, si, poate-poate, vor da oricat pentru o companie deja implantata, cu o cota de piata clara.
Sunt domenii in care e, fireste, prea tarziu. Am vandut cimentul, hotelurile, industria auto. In altele insa e loc berechet de consolidare: transporturi auto, retail, servicii diverse, de la funerare si pana la catering. Smecheria e aici masa critica: trebuie sa fii destul de mare ca sa-ti poti permite un buget de marketing si un pumn in masa la negocierea cu furnizorii. Una e cand cumperi 10 dubite si alta cand iei 1.000... Numai asa poti creste si poti spera ca vine cineva sa te cumpere. Altfel, companiile mici vor fi zdrobite cand vor intra pe piata celor mari, din Vest.
Privatizarea privatilor va fi deci o tendinta de urmarit pana la sfarsitul anului. Deja sunt ceva semne: listarea la bursa (sau planurile), implicarea tot mai multor fonduri de investitii, care au exact acelasi scop: sa creasca business-uri care vor fi preluate in 3-4 ani de catre greii din domeniu sau pur si simplu vanzarea de active si companii. Va fi insa si o provocare mentala pentru manageri/patroni. Pentru multi dintre ei, compania e copilul lor. S-o vanda li se pare mai greu decat s-o vada murind incet. Multi nu pot scapa de mentalitatea patronului de firma mica, obisnuit sa socoteasca fiecare banut si sa considere reclama un risc, nu o investitie. Nu in ultimul rand, multi n-au reusit sa construiasca branduri si nici nu li se pare important - asta e pentru filfizonii de la Bucuresti!
Banii de pe piata le vor schimba dramatic lumea. Zece miliarde de dolari investitii anul acesta vor avea efectul bulgarelui: pe panta care coboara spre Valea Uniunii Europene se vor duce companii din ce in ce mai mari. Patronul mic si mijlociu care are de vandut, e bine s-o faca acum. La anul sau in 2007, gigantul format din competitorii sai va putea pune propriile conditii. Iar patronul mare ar face bine sa ia credite si sa cumpere pe orizontala, in domeniul sau. Un singur domeniu, ca sa nu se gandeasca la pranz la fabrica de ulei si dupa-amiaza la compania de taxiuri. Ca ametesti si-n tari mai linistite ca a noastra!