Ciobanii din Covasna au fost nevoiti sa-si mute oile din cauza trupelor militare apartinand Organizatiei Tratatului Nord-Atlantic. Ca si in armata, la stana exista ierarhii bine stabilite.

In Covasna, agricultura se imparte intre cei care cultiva cartofi si cei care fac zootehnie. Cum pasunile se intind cat vezi cu ochii, localnicii cresc animale, incercand sa supravietuiasca in lupta cu produsele aduse pe piata din import.
BUSINESS. Sorin Popica, proprietarul unei stane langa Covasna, a pornit o afacere de familie impreuna cu Nicolae Olteanu, cumnatul sau. Stana este pe unul dintre dealurile de la poalele Muntilor Vrancei si este inconjurata cat vezi cu ochii de pasuni. Tot pamantul de aici, adica peste 100 de hectare, este al lor, altfel nimeni nu ii lasa cu oile sa pasca.
SCHIMBARE. Pana in urma cu un an, stana celor doi era la Cincu, in apropiere de Fagaras. Au fost nevoiti sa se mute de acolo, pentru ca pe terenul pe care pasunau oile se va construi o baza militara NATO. ""Am gasit terenul asta aici si suntem multumiti de el, mai ales ca suntem si foarte aproape de casa. Puteam sa mai stam si acolo, dar nu eram in siguranta si am preferat sa venim aici"", spune Olteanu, care se trage dintr-o familie veche de ciobani. ""Eu am mers cu oile de cand ma stiu. Tatal meu, bunicul meu si strabunicul meu numai cu asta s-au ocupat. Este o mostenire de familie.""
GRADE. Ca si in armata, la stana exista ierarhii stricte. Iar avansarea se face mult mai greu decat la fortele militare. Cel mai important om de la stana, exceptandu-l pe proprietar, este baciul. El nu merge cu oile decat foarte rar. In schimb, participa obligatoriu la muls. Munca sa nu se opreste, insa aici. Trebuie sa dea cheag la lapte, sa faca branza telemea si urda.
Practic, el este cel mai important om de la stana. Un capitan de vas la poalele muntilor. Cei care merg cu oile se numesc ciobani si sunt de doua feluri. Pastorul oile care dau lapte se numeste manzar, iar cel care sta cu oile gestante si cu berbecii este strigat sterpar.
PRODUCTIE. In Covasna, spre deosebire de sudul tarii, oile se mulg de trei ori pe zi. ""Dimineata ne trezim cam pe la ora 4 si mulgem oile. Apoi plecam cu ele la pascut si ne intoarcem la pranz cu ele in cosar tot pentru muls. Seara, cam pe la ora sase, este ultima mulsoare. Dureaza cam o ora. De fiecare data, in lapte se pune cheag, se lasa vreo 40 de minute, dupa care este trecut prin sidila ca sa facem casul. Lichidul care ramane este fiert la foc mic. Din el se face urda"", explica cu gesturi largi Nicolae Olteanu.