Ziua internationala a Fluviului Dunarea este sarbatorita anul acesta si in Romania. In Galati si Tulcea se organizeaza simpozioane, work-shop-uri, seminarii, alte manifestari la care participa intre altii ministrul Mediului, Sulfina Barbu, sau Philip Weller, secretarul executiv al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). Inevitabil, mare parte din aceste discutii se va concentra asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Este momentul pentru un nou semnal de alarma pentru cauza Deltei, pentru ca autoritatile romane sa acorde atentia cuvenita, sa reia investitiile si sa reglementeze situatia. De un an incoace, actiuni nepotrivite, stangace si uneori hilare ale responsabililor au dus la o situatie grava pentru Rezervatie. In primul rand, programul de reconstructie ecologica a Deltei, atat de premiat pana acum la nivel european, a fost redus drastic. In 2005, nivelul investitiilor in domeniu a reprezentat mai putin de un sfert fata de cat era planificat. Iar efectele s-au vazut anul acesta in timpul catastrofalelor inundatii care au lovit localitatile de pe cursul Dunarii. PROBLEME. In al doilea rand, braconajul din Rezervatie a atins cote maxime. Evidentele Politiei de Frontiera si cele ale Garzii de Mediu arata ca anul acesta, in doar cateva luni, a fost capturata o cantitate de aproape zece ori mai mare decat in trei ani de concesiune. Autoritatile trebuie sa ia masuri pentru debandada creata in sistem. Poluarea din Delta este in continuare greu controlabila. Circulatia navelor de mari dimensiuni pe Canalul Sulina si epavele depozitate in cimitirele de vapoare pun in pericol existenta speciilor de flora si fauna din Rezervatie. De asemenea, nu exista nici un plan de management al gunoaielor. Nici o localitate din Delta nu are nici pana la acest moment rampe sau statii ecologice, iar tot gunoiul este deversat in ape. Organisme modificate genetic au fost depistate la mai putin de 15 kilometri de perimetrul Rezervatiei Biosferei. Specia de soia despre care s-a dovedit ca se cultiva in zona Grindu - Rachelu poate pune in pericol intreaga suprafata, deoarece OMG ataca si solul, si celelalte plante. Problema animalelor semisalbatice care cutreiera in zona prin Delta este inca nerezolvata. Mai grav, edilii locali nu au luat nici o masura pentru capturarea si sterilizarea acestor animale, iar proiectele se leaga de eterna lipsa de bani, desi fonduri europene pot fi usor accesate. Subiectul ""Plaja de la Sulina"", unde un grup de investitori potenti vrea sa ridice o mare statiune turistica, revine in actualitate. In loc sa spulbere orice vise ale investitorilor de a ucide si ultima plaja salbatica a Europei, guvernatorul RBDD are un discurs in care sustine dezvoltarea economica a zonei Sulina. In acest moment, atentia autoritatilor locale pare indreptata mai degraba spre conflictele politice intre interesele locale si cele nationale. Cerem edililor responsabilitate si fermitate in actiune, fiind una dintre ultimele sanse de redresare a situatiei din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Fundatia Delta Verde