Cuibul de vipere

Guvernarea PSD a fost marcata de o serie de avansari si numiri care au creat un adevarat clan in Justitia romana, manevrat politic. Un clan care se regaseste si azi in magistratura, sub guvernarea Aliantei. De altfel si ministrul Rodica Stanoiu, cunoscuta ca a sanctionat cei mai multi magistrati, a afirmat in repetate randuri ca in Justitie exista numeroase gasti. Vom vorbi in cele ce urmeaza despre o grupare care ii este fidela procurorului general al Romaniei, Ilie Botos. Membrii acestei grupari sunt magistrati controversati in a caror biografie profesionala apar esecuri, erori profesionale si relatii oneroase cu personaje dubioase. Acest lucru este firesc avand in vedere ca membrii gruparii trebuie sa fie ascultatori si buni executanti pentru a duce la bun sfarsit ordinele primite. Pentru realizarea acestor deziderate, sefii clanului sus mentionat au racolat o serie de politisti, procurori si judecatori santajabili. Relatiile de rudenie, de prietenie si chiar interesele comune ale magistratilor cu lumea politicului, cu mafia cu gulere albe, au produs alterarea actului de justitie, au afectat credibilitatea magistratilor si au produs o serie de acte aproape ireversibile, nedemne pentru o institutie a statului de drept. Un asemenea clan a fost creat de mana dreapta al lui Ion Iliescu, l-am numit pe fostul sef al Serviciului de Informatie Externe, Ioan Talpes, consilier de taina al fostului presedinte. Itele acestei grupari - cum spuneam - au ramificatii in politie, in lumea interlopa. Grupul a afectat si inca mai afecteaza marile afaceri din Romania. Increngatura creata de fostul consilier prezidential include nume sonore din justitie, ajungand pana la procurorul sef al tarii, Ilie Botos. Dosarele instrumentate de membrii clanului, de care se leaga scandaluri care au zguduit justitia romana, sunt cunoscute de opinia publica. Printre acestea se numara dosarele "Eterna si fascinanta Romanie", "IPSR Baneasa"- avandu-l ca protagonist pe omul de afaceri sirian, acuzat si de rapirea in Irak a celor trei ziaristi romani, "Flota" in care actorul principal este Traian Basescu, "RAFO Onesti", "Rompetrol", arestarea fostului consilier guvernamental Fanel Pavalache pentru luare de mita, trimiterea in judecata a fostului primar din Satu Mare, Horia Anderco si multe altele. Printre personajele principale ale gruparii ii regasim pe Adrian Miclescu, Joita Tanase, fostul politist, devenit peste noapte angajat la Cotroceni, Paul Sarbu, procurori controversati precum George Muscalu, Adriana Cristescu, Georgiana Hosu, Alina Bica etc. Dar radacinile sunt mult mai adanci.
La inceput a fost Basescu
Primul semn de scandal l-a dat chiar Traian Basescu, cand in timpul campaniei electorale, la o emisiune pe postul national de televiziune a lansat atacul asupra lui Adrian Nastase. Intrebat cat si cum se poate implica institutia prezidentiala in lupta impotriva coruptiei, actualul presedinte a replicat cu un citat dintr-un raport realizat de Adrian Miclescu, procuror-sef adjunct la Sectia infractiuni si coruptie din defunctul PNA. Document care se referea la implicarea politicului in demersurile justitiei in dosarul "Flota" si alte cazuri cu implicari din lumea politicienilor: "pe intreaga durata a cercetarii penale mi s-a sugerat ca actiunea l-a suparat pe primul-ministru domnul Adrian Nastase". "Mi s-a sugerat ca primul-ministru al Romaniei este foarte suparat pe implicarea mea si in acest caz similar cu cel al lui Pavalache" - a mai scris Miclescu in raport. Acelasi procuror a declarat ca "Ilie Botos mi-a spus ca exista un handicap in sensul opozitiei la numire din partea primului-ministru. (...) in dupa-amiaza zilei de 07.04.2004, orele 17.00, am fost chemat din nou de Botos in cabinetul sau. Acesta mi-a spus ca ma sustine in ocuparea functiei de procuror-general adjunct, ca va discuta problema cu primul-ministru, retinand ideea ca si eu sa intervin in acest sens prin domnul Talpes". Afirmatiile lui Basescu nu au fost negate de Miclescu, care a afirmat la vremea respectiva ca relatia care i se pune in carca il onoreaza. Prin aceste declaratii au fost oficializate relatiile pana atunci oculte intre Miclescu si consilierul prezidential Talpes.
Sarbu: politistul - consilier prezidential
In ecuatie mai apare un personaj controversat, un anume Paul Sarbu, un fost ofiter de politie (locotenet-colonel), de la Inspectoratul Judetean de Politie Constanta, ajuns peste noapte consilierul lui Talpes, ca o recompensa de la Ion Iliescu, pentru ca l-a scapat de dosarul Adrian Costea. Sarbu a parcurs o cariera cel putin bizara, cu o serie de avansari spectaculoase fara motive prescrise de legea politistilor. El a fost implicat si in rezolvarea dosarului "Flota" al carui protagonist principal a fost acualul presedinte Basescu. Sarbu a instrumentat cazul sub coordonarea colonelului Bogdan, fost consilier al secretarului de stat Liviu Popescu in Ministerul de Interne, condus de taranistul Dudu Ionescu. De numele acestuia se leaga si afacerea Costea-Iliescu, cunoscuta sub numele generic cazul "Eterna si fascinanta Romanie". In acest scandal a fost implicat la randu-i si Ioan Talpes care printr-un miracol a fost scos basma curata de acelasi tandem Sarbu-Bogdan. Ambii faceau parte din Comisia Rogatorie, insarcinata sa studieze cazul impreuna cu anchetatorii din Franta. Bogdan a fost insarcinat de Regimul Constantinescu sa gaseasca un cap de acuzare valabil impotriva lui Ion Iliescu. Impreuna cu colegul si prietenul sau, Paul Sarbu, a facut numeroase deplasari in Franta, la omologii anchetatori francezi. Printr-o intamplare, cei doi au intrat in posesia unor acte incriminatorii la adresa lui Iliescu, dar decid, de comun acord, sa nu le foloseasca, ci sa i le ofere lui Talpes. Asa ca actele doveditoare - furnizate chiar de Costea (in original) - au fost puse la pastrare, iar Iliescu si Talpes s-au vazut la adapost. Dupa schimbarea regimului Constantinescu cei doi au fost recompensati: Sarbu a ajuns consilierul personal al lui Ioan Talpes, care la randul lui era consilierul cel mai important al lui Ion Iliescu, iar colonelul Bogdan a ajuns chestor, fiind numit adjunct la Inspectoratul General al Politiei. Bogdan a avut un rol esential in strangerea probatoriului din dosarele "Flota" si "Shogunul".
Cat despre procurorii care au fost implicati in ancheta "Afisele lui Costea", acestia s-au numit Doru Dobocan si Ovidiu Budusan. Ei doi au participat, alaturi de Paul Sarbu la delegatile din Franta ale comisiei rogatorii, dar au ales un alt drum. Ambii au tradat la un moment dat interesele lui Iliescu si Talpes, fiind scosi din Parchet. Au oferit, insa, informatiile catre un alt grup de interese politice, motiv pentru care Dobocan a fost promovat de noua conducere a tarii in functia de sef al SIPA (noua DGPA). Ovidiu Budusan este astazi un avocat celebru, intre altele, aparand interesele "Rompetrol". Filiera Botos-Muscalu, la care ne vom referi ceva mai incolo, se regaseste si in cazul Costea-Iliescu.
Mostenire de la Talpes
Un alt episod al clanului gestionat de Talpes - Sarbu si lasat mostenire, dupa alegerile din 2004, lui Ilie Botos, se refera la numirea unor procurori controversati in functii importante din fostul PNA respectiv Parchetul General. Actiunea a fost pusa la punct cu ajutorul lui Miclescu si concursul direct al procurorului-sef, Ilie Botos. Astfel un procuror cu multe bube de la Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare, Adriana Cristescu, a fost numit la PNA, iar dupa scurt timp la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
Povestea incepe simplu. In Oradea, unde Sarbu are si actulamente mai multe afaceri, declarand in repetate randuri ca este orasul sau favorit, desi, paradoxal, e originar din Buzau. Dintr-o intamplare, la o cafea, intermediata de un ofiter de informatii din Satu Mare, Remus Span, se intalnesc Adriana Cristescu si Paul Sarbu. Span se retrage, iar intre cei doi se naste o legatura indisolubila. Atat de indisolubila incat avea sa se reverse in doua dintre cele mai mari dosare legate de petrol din Romania: "RAFO" si "Rompetrol". De "RAFO" si de "VGB" este legat numele lui Talpes, care a stat in umbra acestor afaceri, cu interes de a lovi in principalul competitor - "Rompetrol". Motiv pentru care Paul Sarbu devine peste noapte autorul celebrului memorandum "Rompetrol", promovat de Talpes la Ion Iliescu si de la Iliescu la Parchetul condus de valetul Joita Tanase si preluat apoi, din mers, de mult mai versatul Ilie Botos. Tot ca o intamplare, de ambele dosare, "RAFO" si "Rompetrol" avea sa se ocupe procurorul Adriana Cristescu, secondata de alte doua procuroare, la fel de dispuse: Giorgiana Hosu si Alina Bica.
Orice sut e un pas inainte
Avansarea Adrianei Cristescu a fost pusa la cale de Paul Sarbu, dar la ordinul lui Ioan Talpes, care avea nevoie de un procuror de incredere pentru jocurile sale de culise din afacerile cu petrol. Dupa intalnirea din Oradea, Sarbu i-a cerut expres prietenului sau mai vechi, Adrian Miclescu, atunci adjunct al sefului PNA - cu care a fructificat informatiile din dosarul "Pavalache", cand Miclescu i-a cerut inculpatului, in arest, sa-i toarne pe Adrian Nastase si Serban Mihailescu, ca sa faca jocurile Cotrocenilor - sa o "preia" pe Cristescu, pentru ca "este o fata buna" si deosebit "de saritoare". Miclescu si-a recunoscut in repetate randuri legatura cu Talpes, declarand, intr-un drept la replica adresat ZIUA, ca: "Relatia cu consilierul lui Ion Iliescu ma onoreaza". Miclescu mai este legat si de dosarul Anderco, fostul primar din Satu Mare, pe o filiera mafiota, cunoscuta de Span si Cristescu. Un autodenunt al lui Horea Anderco dezvaluie anumite plati pe care le-a facut catre conducerea PNA. Mai exact, 120 de mii de euro transmisi prin Horia Mateescu, baiatul generalului de politie in rezerva Calin Mateescu, primul sef al Brigazii de Combatere a Crimei Organizate, bani destinati lui Miclescu. Dupa ce a fost debarcat Joita Tanase, Paul Sarbu a tras sforile ca pe functia de procuror general sa fie ales Adrian Miclescu, insa a fost mai rapid Adrian Nastase. Ilie Botos a fost sustinut puternic de Grupul de la Cluj, din interiorul PSD, grup condus de Ioan Rus. La acea vreme, Grupul de la Cluj il sustinea pe Adrian Nastase. Asa a iesit Botos. Pentru consolare, Miclescu a fost numit adjunct la DNA.
In biografia profesionala a procurorului Cristescu gasim o serie de dosare contreversate, cu arestari abuzive si inculpari fara baze legale. Asadar, Cristescu nu mai trebuia "crescuta", cum se zice in limbajul mafiot, avand deja antecedente ca poate fi lesne manipulata. Printre dosarele scandaloase se numara cazul fostului primar al orasului Satu Mare, Horia Anderco, care a stat in arest preventiv luni de zile, dar nu a fost nici pana in acest moment condamnat, dar si cazul Constantin Timciuc. Timciuc, fost director la Administratia Pietelor Satu Mare, a declarat in instanta ca a facut plangere penala impotriva procuroarei Adriana Cristescu care, a spus acesta, l-a amenintat ca il tine in arest cat vrea. Timciuc a aratat ca, in faza de urmarire penala, procurorul a afirmat ca: "nu consemneaza ceea ce declar, ci doar ce vrea". Timciuc a spus in fata completului de judecata ca "procurorul Adriana Cristescu mi-a comunicat ca indiferent ce voi declara, pe Anderco tot o sa il aresteze (...) acesta mi-a spus ca, daca declar ca i-am dat mita lui Anderco, o sa dispuna schimbarea masurii arestului preventiv cu interdictia de parasire a localitatii ca si in cazul altor co-inculpati. Dupa care mi-a spus sa declar ca de frica i-am dat mita fostului primar".
Tot la alegerea Adrianei Cristescu, fiica de procuror, pensionat recent, a contribuit si scandalul "Noroieni", instrumentat alaturi de fostul ofiter de la serviciile secrete ale politiei satmarene, Remus Span, care a produs informatiile din acest caz. Span, dupa ce a fost demis de la DNA la sfarsitul anului trecut, unde era adjunctul lui Marian Santion, seful Directiei Generale Anticoruptie, ocupa acum pozitia de consilier al chestorului Anghel Andreescu, adjunctul lui Vasile Blaga la MAI. De repozitionarea lui Span s-a ocupat si Pavel Abraham, fost si el adjunct la MAI, care este nasul lui si care este acum seful Agentiei Nationale Antidrog si care a fost "servit" de cazul "Noroieni". O actiune mamut - care a implicat mari fonduri financiare, dar si ofiteri de politie - ce a avut loc in cabana "Noroieni" situata la doar cativa km de Satu Mare, ocazie in care au fost arestati peste 50 de tineri si acuzati de consum si trafic de droguri. De ancheta s-a ocupat Cristescu. Pana in prezent nu exista nici o condamnare definitiva in acest caz, desi o mare parte dintre cei "prinsi" au stat in arest preventiv luni de zile. Multi dintre cei din dosarul "Noroieni" ii acuza pe anchetatori de abuzuri si instigare la comiterea infractiunii de trafic si consum de stupefiante. Dupa cazul "Noroieni", Cristescu a fost propulsata la PNA, la Centru, iar Span la DGA.
Turnatoria costa
Nu dupa mult timp, Adriana Cristescu a fost data afara de la PNA. Initial, se stia ca a fost repudiata pentru ca si-ar fi pierdut credibilitatea in urma arestarii nasului fratelui ei Radu Cristescu, numitul Dumitru Pop, zis Ofsaid, care a avut, ce-i drept, tangential, relatii de afaceri cu Traian Basescu, pe vremea cand ultimul era ministrul Transporturilor. Pop a fost arestat pentru trafic de influenta in dosarul Anderco, dosar instrumentat cu largul concurs al lui Remus Span, care atunci era seful doi s'un sfert Satu Mare. In cazul Anderco era implicat, cum spuneam, si fratele Adrianei Cristescu. Remus Span l-a avertizat pe Radu Cristescu sa fuga din oras, ca i se pregateste un flagrant. Procurorul DNA Lucian Papici - de la "investigatii speciale" - a afirmat intr-un cerc restrans, confirmand si informatiile noastre, ca, de fapt, Adriana Cristescu a fost data afara de Ioan Amarie dupa ce a aflat ca este sursa de informatii a lui Paul Sarbu, consilierul lui Talpes. Amarie a fost deranjat ca se scurg informatii de la PNA catre Talpes si a dat-o afara pe Cristescu pe motiv de "dosar Anderco", o chestie despre care se stia oricum la PNA, inca din momentul angajarii ei (dar care era santajabila din acest motiv). Amarie era in relatii tensionate cu Talpes, dar nu si cu Ion Iliescu. In acest moment intra iar in scena Span. Care este amic cu Ilie Botos de mai multi ani. Cei doi se antreneaza impreuna, fiind practicanti de arte martiale - karate - Botos, 5 dani, Span, 3 dani. In acelasi timp, Span a foslosit mai multa vreme unul dintre apartamentele lui Botos si a fost lasat de actualul procuror general al Romaniei sa predea in locul sau la Facultatea de Drept "Bogdan Voda" din Cluj. Ca atare, Adriana Cristescu a fost recuperata de Ilie Botos, la insistentele lui Remus Span, dar si la presiunile lui Paul Sarbu, exercitate pe filiera Talpes.
A tunat si i-a adunat
In continuare va prezentam principiul dupa care sunt trase sforile in Parchetul General si cum functioneaza marionetele lui Botos. Iar vaca de muls este la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). Imediat dupa ce Cristescu a ajuns la "Centru", la DIICOT, i s-au repartizat dosare de care politicul, in special mentorul ei, Ioan Talpes nu a fost strain. Impreuna cu Giorgiana Hosu, cunoscuta drept febletea lui Botos, au instrumentat dosarele "Rompetrol", "RAFO" si "Hayssam". Giorgiana Hosu mai este cunoscuta si ca "sotie de fost militian care in cazul FARMEC - CLUJ a cerut 60.000 USD partii vatamate, ca sa nu inchida dosarul". De numele ei este legat rechizitoriul din Afacerea "CI-CO", pe care l-a emis la 10 iunie 2002, sub bagheta vestitului ei fost sef, procurorul Ilie Piciorus. In afacerea CI-CO Hosu a "uitat" un mic amanunt. Si anume recuperarea banilor furati de la stat, dupa o reteta frecvent uzitata in marile dosare de coruptie. Paguba produsa in acest caz este pachetul majoritar de actiuni al "CI-CO", care azi valoreaza circa o mie de miliarde de lei. In rechizitoriu, Hosu vorbeste de ilegalitatea cesiunii, dar nu a cerut anularea actului fraudulos.
Sotul Giorgianei Hosu este coleg cu procurorul Balan, cel care a instrumentat celebrul dosar "Sintofarm", cu precursori ai heroinei. Balan a distrus ancheta antidrog promovata de SRI si DCCOA si a refuzat sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu, devenind sluga aparatului represiv condus de Toma Zaharia. Balan si Hosu au fost implicati in egala masura in musamalizarea dosarului "Sintofarm".
Hosu a fost implicata si in dosarul "Rizea". O afacere cu firme off-shore in valoare de 8 milioane de dolari. De acest caz nu a fost strain nici procurorul Ioan Otel, cel din dosarul "Flota". Procurorul Otel si tatal celebrului procuror "Antimafia" - Santion au fost prieteni. De acolo, spun sursele noastre, a venit promovarea lui Santion la Parchetul General.
Adriana Cristescu, s-a mai remarcat in dosarul IPRS Baneasa, unde s-a facut ca il ancheteaza pe Omar Hayssam, cel care a platit o suma infima pentru terenurile rezidentiale de 13 hectare ale fabricii si care sunt evaluate la 30 milioane de euro. Afacerea a fost patronata de fostii functionari ai APAPS-ului din guvernarea lui Ovidiu Musetescu. Procurorul Adriana Cristescu, a dispus neinceperea urmaririi penale a membrilor comisiei de licitatie a APAPS, desi era evident ca IPRS Baneasa a fost facuta cadou sirienilor lui Hayssam.
Tot Adriana Cristescu este cea care a sustras un document cheie din dosarul "Petromidia", pe care l-a dat concurentei, ajungand la Marian Iancu si la cei de la VGB, iar de la acestia la Ovidiu Tender, manevra servindu-l pe Talpes. Legaturile dintre Tender si Talpes sunt de notorietate, ambii fiind implicati in scandalul international "Matser". Ioan Talpes, Ovidiu Tender si Jan Willem Matser, ultimul fost consilier NATO pentru Europa de Est, secretar al Lordului Robertson, au fost acuzati ca au comis fraude, falsificari de documente, tranzactii financiare ilegale, din Columbia spre Romania, catre Tender SA.
Alaturi de cele doua, in subordinea directa a lui Ilie Botos mai evolueaza si procuroarea Alina Bica. Secondata de Codruta Cretu. Ambele instrumenteaza dosarul "RAFO" si au fost implicate in scandalul "Matrioska", cu vanzarea "RAFO" direct din arest unei filiere internationale care a condus la oligarhia rusa, patronata de KGB. Abateri grave profesionale le-au fost imputate si sefului DIICOT, George Muscalu, si procuroarei Corina Gheorghisan, ambii anchetati de CSM pentru solutionarea defectuoasa a dosarului "Cocaina pentru VIP-uri". Cristescu, Hosu si Bica - "viperele cu roba", asa cum sunt poreclite in Parchet -, au format, conjunctural, un trio redutabil de fabricat dosare penale. Toate necesitatile de "confirmare" ale dosarelor duc catre un alt persoanj lugubru din PG: Muscalu. Acesta a confirmat mereu aberatiile juridice ale celor trei, le-a sustinut interesele si le-a oferit serviciile catre Botos. Recent, Muscalu a fost dat jos din functia de sef al DIICOT, la cererea ministrului Monica Macovei, pentru rezultate slabe. Cu toate acestea, el este in continuare protejat de Botos, functioneaza tot in cadrul DIICOT, ca sef serviciu Investigarea Infractiunilor de Terorism, Catastrofe si Dezastre.
Cvartetul Muscalu, Cristescu, Hosu si Bica inregistreaza si cele mai multe plangeri penale impotriva lor, dar care zac blocate la Sectia a 2-a a Parchetului General. (Bogdan COMARONI, Laszlo KALLAI)
Abuzurile Parchetului General in cazul Rompetrol
ZIUA FOTO Cazul Rompetrol, in care omul de afaceri Dinu Patriciu si mai multi colaboratori ai sai au fost pusi sub acuzare, pentru presupusa savarsire a unor infractuni, a fost, de-a lungul celor doi ani si jumatate de ancheta, un exemplu de ilegalitati, nerespectari ale procedurii penale, si a drepturilor cetateanului. Astfel, din 2004 si pana in prezent, procurorii Adriana Cristescu si Georgiana Hosu, si ulterior, Daniel Ticau si Ciprian Nastasiu, au audiat zeci de martori, au schimbat incadrari juridice, au extins cercetarile de mai multe ori, au comis vicii si erori procedurale care l-ar face si pe un student la Drept sa se aleaga cu restante. Desi in cauza este vorba despre infractiuni economice, nici pana in prezent nu a fost facuta in acest caz o expertiza financiar contabila. Cu toate ca procurorii sustin ca Patriciu a creat un prejudiciu de peste 19.000 de miliarde de lei, aceasta asa-zisa pierdere nu reprezinta altceva decat o banuiala a anchetatorilor.
Informatii "rasuflate" din Parchet
In martie 2004, Dinu Patriciu a fost pus sub invinuire pentru trei infractiuni: neindeplinirea obligatiilor investitionale, imprumuturile dintre rafinarii, si neinregistrarea in contabilitate a unor operatiuni financiare. Un prim abuz al procurorilor: a "rasuflat" din Parchet informatia ca Patriciu ar fi fost dat in consemn la frontiera, desi pe numele sau nu fusese luata, de catre instanta, nici o masura restrictiva. In mai 2005, procurorii au extins cercetarile in ceea ce il priveste pe Dinu Patriciu, acuzandu-l de evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. La nici trei saptamani dupa extinderea cercetarilor, dupa o audiere de 12 ore, procurorii au emis o ordonanta de retinere pe numele omului de afaceri. Fostul sef de la DIICOT, Gheorghe Muscalu a refuzat cu indarjire sa ia in calcul plangerea impotriva ordonantei de retinere, facuta de aparatorii lui Patriciu, in care erau stipulate toate abuzurile si incalcarile de procedura penala facute de procurori. Ordonanta nu a fost confirmata de TB, care a decis ca Patriciu poate fi judecat in stare de libertate. Magistratii CAB au consfintit, la cateva saptamani dupa decizia TB, ca nu exista nici macar indicii care sa arate pericolul social prezentat de Patriciu. Mai mult, s-a constatat ca unul dintre cele mai grave abuzuri comise de anchetatori a fost acela ca au emis ordonanta de retinere inainte ca Patriciu sa isi fi terminat declaratia olografa.
Legea sigurantei nationale, un pretext ridicol
Un fapt deosebit de grav, cu atat mai mult cu cat procurorii de caz au avut si sustinerea procurorului general a fost interceptarea si inregistarea ilegala, timp de doi ani, a convorbirilor telefonice ale omului de afaceri. Pe langa faptul ca procurorii de caz nu au avut acceptul unui judecator, asa cum prevede legea, acestia s-au folosit de singurul mod prin care puteau ocoli instanta. Legea sigurantei nationale. Astfel, anchetatorii si-au acoperit ilegalitatile, numai ca au omis un aspect: Dinu Patriciu nu a fost cercetat sau pus sub invinuire pentru nici o fapta cu privire la siguranta nationala.
De altfel, CSM a confirmat abuzurile savarsite de anchetatori in cazul Rompetrol. In raportul CSM care consfintea incalcarea drepturilor lui Patriciu in cursul urmaririi penale s-a stabilit ca procurorii nu i-au anuntat pe avocatii omului de afaceri cu privire la momentul in care se faceau actele de urmarire penala din dosar, desi aparatorii lui Patriciu au solicitat asta. Anchetatorii au incalcat deci, cel mai elementar drept, acela de a fi aparat. Procurorii au extins, pentru a doua oara, acuzatiile in ceea ce il priveste pe Patriciu, si i-au pus sub acuzare pe cei doi parteneri de afaceri ai acestuia, cetatenii americani Collin Hart si Phil Stephenson. La nici trei luni dupa asta, procurorii au solicitat arestarea lor. In ambele cazuri, Tribunalul Bucuresti a decis ca Patriciu, Hart si Stephenson sa fie cercetati in stare de libertate. Recursul procurorilor in ambele cazuri, judecat la CAB, a avut acelasi final: cercetarea celor trei in stare de libertate. (M.V.R.)
Reciclarea lui Muscalu
Gheorghe Muscalu (Foto: MEDIAFAX) Alungat de la sefia DIICOT pentru incompetenta, procurorul Gheorghe Muscalu a fost reactivat de Ilie Botos, dupa ce i s-a musamalizat dosarul penal de favorizare a infractorului
Procurorul Gheorghe Muscalu, revocat in urma cu circa jumatate de an din functia de sef al DIICOT - structura centrala, de catre ministrul Justitiei Monica Macovei, pentru prost management si rezultate slabe, a fost recuperat in sistem. Desi toata lumea credea ca dupa revocarea sa, acesta a disparut de pe firmament, in realitate, Muscalu a stat "pitit" luni de zile intr-o functie de sef "interimar" al unui birou din cadrul DIICOT. Ieri, Procurorul General al Romaniei, Ilie Botos, l-a scos de la "naftalina" si l-a propus pentru functia de procuror sef al Serviciului de Investigare a Infractiunilor de Terorism din cadrul DIICOT - structura centrala. CSM a avizat favorabil numirea lui Muscalu in inalta functie. Cu alte cuvinte, Muscalu a revenit pe una din cele mai importante trepte din DIICOT si se poate spune ca practic tot el trage sforile in structura, deoarece ministrul Macovei a "uitat" tot de vreo sase luni de cand l-a revocat, sa propuna in locul acestuia un alt sef care sa conduca DIICOT-ul.
Favorizarea infractorului
In ultimile luni, Muscalu a fost scapat de un dosar penal extrem de grav, care i se deschisese pe numele sau, dar si impotriva altor trei procurori (Viorica Stoica, Giorgiana Hosu si Francisc Hirsman) pentru favorizarea infractorului. In celebrul caz Riza - comentat pe larg de intreaga presa - cei trei procurori enumerati anterior au tinut la sertar doi ani si patru luni dosarul lui Stefan Riza, pana in pragul prescriptiei, dupa care s-a dat un SUP. Plangerea contra solutiei de scoatere formulata de victima infractiunilor a fost "rezolvata" de Gheorghe Muscalu intr-o maniera scandaloasa. El a respins, la 26 mai 2005, pe "coltul mesei", plangerea contra solutiei de SUP, fara sa fie in posesia celor 63 de volume ale dosarului, care in fapt se aflau la Parchetul Capitalei. Cu alte cuvinte, un fals ordinar, descoperit chiar de inspectia Parchetului General, care a concluzionat ca "respingerea plangerii solutiei s-a dispus in absenta dosarului si fara analiza materialului probator".
Cu toate acestea, dosarul lui Muscalu a fost facut pierdut, ancheta continuand inexplicabil doar in directia celorlalti trei colegi-procurori. La 7 martie 2006, Ion Adam, procuror la Sectia a II-a din PG, a pus cruce dosarului procurorilor cercetati pentru ca au musamalizat cazul Riza (evaziune de 8 milioane USD), fara sa faca nici o referire la Gheorghe Muscalu, ca si cand acesta nu ar fi fost subiectul principal al plangerii penale.
Cu multumiri, sotiei
Lui Muscalu, adus la PG tocmai de la Parchetul Sinaia, si promovat intr-un an, cat altii-n zece, pentru servicii aduse sistemului, i s-a facut si o mare favoare, sotia lui, Madalina, fiind promovata din functia de judecator la Campina, in cea de judecator la Judecatoria Sectorului 3, pe simplul motiv de "reintregire a familiei".
(Razvan SAVALIUC, Silviu ALUPEI)

---

Despre autor: