Brumarescu a deschis calea romanilor spre CEDO

Dupa 13 ani de asteptare si procese, inclusiv la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Dan Brumarescu a intrat ieri in posesia ultimului apartament din imobilul confiscat de comunisti. Construita in 1930, casa a fost nationalizata 20 de ani mai tarziu, invocandu-se dispozitiile Decretului nr. 92/1950, membrilor familiei permitandu-li-se totusi sa foloseasca unul dintre apartamentele imobilului, in calitate de chiriasi ai statului.
In anii '50, familia Brumarescu a devenit chiriasa in propria casa, alaturi de fratii Mirescu. Motivele sau temeiul legal ale lipsirii de proprietate, in urma Decretului 92, nu au fost niciodata comunicate parintilor reclamantului, dar li s-a permis totusi sa foloseasca unul dintre apartamentele imobilului, in calitate de chiriasi ai statului.
In 1974, statul a vandut fratilor Mirescu locuinta pe care acestia o ocupau in calitate de chiriasi, Brumarescu adresandu-se instantelor de judecata pentru revendicarea imobilului in 1993.

Imobilul, obtinut in prima instanta...

Atunci a inceput calvarul. Adresandu-se in calitate de mostenitor Judecatoriei Sectorului 5, Brumarescu a solicitat constatarea nulitatii nationalizarii, invocand faptul ca, la momentul confiscarii imobilului, parintii sai erau salariati si conform prevederilor Decretului nr. 92/1950, bunurile acestora nu puteau fi nationalizate.
Considerand gresit modul de aplicare a decretului, instanta a dispus, printr-o hotarare definitiva si irevocabila, ca Primaria Municipiului Bucuresti si intreprinderea de stat care a administrat locuintele, sa restituie imobilul reclamantului.
Primarul s-a conformat, dar intreprinderea de stat a procedat, la data de 27 mai 1994, la executare. De atunci si pana in anul 1996, Brumarescu a refuzat sa mai plateasca chiria pentru apartament.

... si pierdut la ultima

Ulterior, in urma unui memoriu formulat de partea Mirescu, procurorul general al Romaniei a declarat recurs in anulare impotriva hotararii din 9 decembrie 1993, aratand ca judecatorii au depasit limitele competentelor judecatoresti atunci cand au examinat legalitatea aplicarii Decretului nr. 92/1950.
La 1 martie 1995, Curtea Suprema de Justitie a anulat hotararea din 9 decembrie 1993 care prevedea restituirea imobilului lui Brumarescu, motivand ca "imobilul a fost preluat de stat chiar in ziua intrarii in vigoare a Decretului nr. 92/1950 si ca instantele judecatoresti nu au competenta sa examineze modul de aplicare a dispozitiilor sale". Curtea Suprema de Justitie a concluzionat ca, in orice caz, o noua lege ar trebui sa prevada masuri de despagubire pentru bunurile insusite de stat in mod abuziv.
La 2 aprilie 1996, Administratia Financiara i-a comunicat lui Brumarescu ca imobilul a trecut din nou in patrimoniul statului.

Statul, dat in judecata la CEDO

Dorind sa i se faca dreptate, la 3 noiembrie 1998, Brumarescu da statul roman in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, acuzand incalcarea art. 6 alin. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a art. 1 din Protocolul nr. 1. CEDO a apreciat ca "in cauza nu a existat nici o justificare pentru lipsirea de proprietate si ca, in orice caz, nu a fost respectat un just echilibru, reclamantul trebuind sa suporte si continuand sa suporte o sarcina exorbitanta, incompatibila cu dreptul sau la respectarea proprietatii (CEDH 1999 - VII, alin. 79 - 80)".
In temeiul art. 41 din Conventie, reclamantul a solicitat acordarea unei satisfactii echitabile in valoare de cateva sute de mii de dolari S.U.A., reprezentand despagubiri pentru prejudiciul suferit si, de asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecata. Explicand ca restul imobilului, cu exceptia apartamentului fratilor Mirescu, nu a fost vandut chiriasilor, Brumarescu a sustinut in fata Curtii ca statul nu poate oferi nici o justificare pentru refuzul restituirii in natura. In consecinta, nu i se pot plati despagubiri decat pentru apartamentul locuit de Mirescu.

Guvernul, obligat la plata daunelor materiale si morale

Astfel, dupa ce a studiat observatiile depuse de Brumarescu, Mirescu si Guvern, Curtea a constatat ca "nu s-a oferit nici o justificare pentru situatia creata in urma deciziei Curtii Supreme de Justitie", nici instanta si nici Guvernul neprezentand "motive serioase care sa duca la concluzia ca lipsirea de proprietate a fost justificata pentru <>".
In plus, Curtea constata ca "reclamantul a fost lipsit de proprietatea bunului sau de mai bine de patru ani, fara sa fi primit despagubiri care sa reflecte valoarea reala a acestuia, si ca eforturile depuse pentru redobandirea dreptului de proprietate s-au dovedit pana in prezent inutile".
Din aceste motive, la data de 23 ianuarie 2001, Curtea cere Guvernului roman sa plateasca suma de 136.205 dolari, din care 42.100 dolari reprezentand valoarea apartamentului ocupat de Mirescu.
Totodata, Curtea a cerut statului roman sa-i plateasca lui Brumarescu 15.000 de dolari cu titlu de prejudiciu moral si 2.450 de dolari cheltuieli de judecata.
Proprietatea revendicata si obtinuta de Dan Brumarescu este compusa din 503 mp teren si constructie in suprafata de 575 mp (cu suprafata parterului de aproximativ 200 mp), fiind situata in cartierul Cotroceni din Bucuresti.
Casa este alcatuita dintr-un demisol amenajat, parter si etaj, plus mansarda, precum si doua garaje.

Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile

Potrivit Curtii Europene a drepturilor omului, dispozitiile aplicabile ale acestui decret au urmatorul continut:
ART. 1 - "(...) pentru asigurarea unei bune gospodariri a fondului de locuinte supuse degradarii din cauza sabotajului marii burghezii si a exploatatorilor care detin un mare numar de imobile;
Pentru a lua din mana exploatatorilor un important mijloc de exploatare;
Se nationalizeaza imobilele prevazute in listele-anexa (...) care fac parte integranta din prezentul decret si la a caror alcatuire s-a tinut seama de urmatoarele criterii:
1. Imobilele cladite care apartin fostilor industriasi, fostilor mosieri, fostilor bancheri, fostilor mari comercianti si celorlalte elemente ale marii burghezii.
2. Imobilele cladite care sunt detinute de exploatatorii de locuinte".
ART. 2: "Nu intra in prevederile decretului de fata si nu se nationalizeaza imobilele proprietatea muncitorilor, functionarilor, micilor meseriasi, intelectualilor profesionisti si pensionarilor".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe