""Magia care exista in teatru s-a dus"" Este una dintre marile doamne ale teatrului romanesc. A ramas in inimile iubitorilor de film cu rolul Domnitei Ralu, din pelicula lui Dinu Cocea. Actrita Aim...e Iacobescu isi aniverseaza maine ziua de nastere. ""In general nu imi serbez ziua de nastere. Numai apropiatii si familia stiu ca eu si fratele meu ne-am nascut de fapt la 23 iunie. Am un frate geaman, el munceste la Paris si e cam greu sa ma ajute, e departe. Sunt tare suparata ca dupa 1990 mi s-a luat o proprietate peste actul de proprietate, peste hotarari judecatoresti irevocabile si nici acum nu am terminat. Stiti ce inseamna sa te lupti 16 ani prin toate tribunalele tarii? Legile din Romania probabil sunt facute pentru exterior, ca nu se aplica, mai ales pe zona Buzaului. Tot timpul mi se cer documente, mi-au demolat si casa, au distrus livada, au taiat sase nuci... E casa stra-stra-strabunicilor mei. Acolo m-am nascut, acolo am crescut, acolo a fost copilaria mea. Daca am avut ceva bun, frumos, de acolo am luat, daca am citit niste carti adevarate erau din biblioteca de acolo, acum e un morman de ruine. Nu pot sa ma las batuta... La teatru, pot fi vazuta in «Cinci femei de tranzitie» si in «Asteptand la Arlechin». Acum stagiunea se inchide, iar din toamna nu stiu ce va mai fi. Nu ma uit niciodata in urma, dar momentul debutului meu nu am sa-l uit niciodata. A fost foarte devreme, la 16 ani eram deja pe scena Nationalului. Am terminat ca sefa de promotie la Institut si am fost angajata direct la Teatrul National datorita acestui fapt. Instinctul si Dumnezeu cred ca m-au facut sa urmez aceasta profesie, cred ca m-am nascut pentru actorie. Pe partea profesionala ma consider norocoasa pentru ca intotdeauna am avut publicul langa mine si cand am pus piciorul pe scena am simtit ca publicul simte ca eu sunt cea care am pus piciorul pe scena. Nu am sa renunt niciodata la National, acolo am inceput si tot acolo vreau sa mor. Sunt atat de multe dovezi de iubire pe care le-am primit de-a lungul timpului de la spectatori... Este singurul lucru care consoleaza un actor in Romania: dragostea si cum te privesc oamenii pe strada. Magia care exista in teatru s-a dus. Acum se fac spectacole de dragul spectacolului, dar acea magie pe care o stiu eu nu mai exista si teatrul fara magie nu prea exista... Actorii de acum scuipa pe jos, arunca tigarile pe unde vor si pe unde nu vor... Eu, cand am intrat in teatru, erau marile nume ale Nationalului care dupa a€™90 au disparut. Ne lipeam de pereti cand treceau prin fata noastra si cand deschideai usa teatrului uitai tot, si cine esti, si cum te cheama. Nimeni nu venea in ultimul moment, ci cel putin cu o ora jumate, doua inainte. Se iubea teatrul si se constientiza. Acum, totul e sa sochezi: vulgaritate, sexualitate... Iti trebuie niste sentimente, daca nu le ai, trebuie sa te lasi de meserie."" MULTUMIRE
""Pe partea profesionala ma consider norocoasa pentru ca intotdeauna am avut publicul langa mine si cand am pus piciorul pe scena am simtit ca publicul simte ca eu sunt cea care am pus piciorul pe scena"" - Aimee Iacobescu, actrita