In textul notei sovietice de conversatie, ambasadorul german face un comentariu surprinzator: "Schulenburg spune ca nu poate sa exprime starea de deprimare, provocata de actiunea nejustificata si neasteptata a guvernului sau. Ambasadorul spune

In textul notei sovietice de conversatie, ambasadorul german face un comentariu surprinzator: "Schulenburg spune ca nu poate sa exprime starea de deprimare, provocata de actiunea nejustificata si neasteptata a guvernului sau. Ambasadorul spune ca a facut toate eforturile pentru a instaura pacea si prietenia cu URSS". Ceea ce era perfect adevarat: contele von der Schulenburg era convins ca interesele Germaniei cer raporturi de prietenie si colaborare cu URSS si, in lunile care precedasera razboiul, luase initiative personale de a detensiona relatiile dintre Berlin si Moscova.
Nota germana, transmisa de ambasador, nu era o declaratie de razboi potrivit normelor de drept international. Era - cum avea sa spuna Gafencu Grigore, ministrul Romaniei la Moscova in acea perioada (1940-1941) - "razboiul fara declaratie".
In documentul sovietic, citim mai departe:
"Tov. Molotov intreaba ce inseamna aceasta nota? Schulenburg raspunde ca, dupa parerea sa, acesta este inceputul razboiului".
Astazi, cand dispunem de o bogata documentatie germana si sovietica, putem reconstitui satisfacator (aceasta este opinia noastra) imprejurarile care au dus la sangeroasa confruntare dintre cei doi colosi totalitari, angajati, de la 23 august 1939, intr-o stranie cooperare. Putem, mai ales, intelege greselile de calcul politic facute de Hitler si Stalin, primul declarand un razboi, care, in acel moment, nu-i era necesar, cel de-al doilea, crezand, pana in clipa declansarii razboiului, ca Hitler nu-l va ataca si ca rostul uriasei concentrari de forte germane de la frontierele de vest ale tarii sale era de a-l intimida pentru a-i smulge grave concesii in cursul unor viitoare negocieri.
romania: un rol important in fisurarea relatiilor germano-sovietice
Romania, care avea sa fie atrasa in valtoarea razboiului, a jucat - fara voia si fara stirea ei - un rol important in fisurarea colaborarii germano-sovietice. Ilustrand perfect sintagma "tara de compensatie", Romania a figurat in spatiul geopolitic de impartit intre noii parteneri: Hitler si Stalin. Cand, la 23 iunie 1940, Molotov l-a informat pe ambasadorul german, von der Schulenburg, ca URSS va cere Romaniei sa cedeze Basarabia si Bucovina (toata provincia!), Hitler a fost iritat. Din textul art. 3 al Protocolului aditional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop (redactat imprecis si, deci, susceptibil de doua interpretari), Fuhrerul intelesese ca Reichul consimtise, in Europa de Sud-Est, doar la anexarea Basarabiei de catre URSS. Aparitia Bucovinei a fost interpretata de Hitler ca o violare a art. 3 din amintitul protocol secret, ca un prim pas al Uniunii Sovietice spre vest, dincolo de limitele admise de intelegerile germano-sovietice din august-septembrie 1939.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.