Proprietati "disparute" fara urma

ZIUA publica astazi un nou episod din serialul dedicat dramelor fostilor proprietari. Singurul urmas a doua familii bogate, Gene Gleb-Bejan se lupta de ani de zile cu autoritatile romane, pentru a intra in posesia mostenirii sale. Confruntat cu tot felul de piedici, se judeca cu primariile si cu statul in mai multe procese. Nimeni nu-i contesta dreptul de mostenitor legal, dar autoritatile se prefac ca nu stiu unde se afla proprietatile revendicate, desi petitionarul a prezentat documente relevante in acest sens. Batalia continua.
"Familia Gotman a platit zeci de ani impozite"
"Strabunicul meu, Ilie Rusescu, a fost mare negustor", povesteste Gene Gleb-Bejan. "A avut doua fete si-un baiat. Maria, care era cantareata la teatrul Tanase, s-a casatorit cu ing. Nicolae Negrea, facandu-si casa in Bucuresti, pe str. Spiru Haret nr. 14. Elena, fiica mai mare, s-a casatorit cu germanul Alexandru Gotman, a carui familie este documentata la 1860, tatal fiind mare negustor pe str. Baratiei din Capitala, venit in Tarile Romane odata cu regele Carol. Familia Gotman a platit zeci de ani impozite, contribuind la dezvoltarea orasului. A adus chiar si piatra de granit care sa fie in ton cu casele Bucurestiului, pe care apropiatii actualului regim le fura acum, inlocuindu-le cu niste amarate de borduri din ciment deja ciobite, la scurt timp dupa montare. Alexandru Gotman a dobandit studii farmacetice in Germania. Era nascut la 1900. Impreuna cu sotia Elena, a cumparat trei farmacii si mai multe proprietati in Bucuresti si la Mizil. Aveau un apartament pe Calea Victoriei, achizitionat imediat dupa al doilea razboi mondial, o garsoniera pe str. Balcescu nr. 24, cumparata in 1943, ca farmacistul de serviciu sa aiba unde dormi, inca un apartament pe str. Boteanu nr. 5, in spatele hotelului Lido, unde era si depozit farmaceutic si doua farmacii, una pe Calea Victoriei si cealalta pe str. I. Gh. Duca. Prima i-a fost luata de comunisti in 1949, iar cealalta in 1953", ne spune mostenitorul.
Gheorghe Maurer a avizat furtul de proprietati
La Mizil, unde s-a stabilit, familia Gotman a avut sase hectare de vie nobila si alte 11 la Tohani, pe deal. Primaria sustine si astazi ca nu gaseste nici macar proprietatea din oras, o casa cu etaj unde era si farmacia, dar exista documente ale Consiliul local care atesta ca proprietatile au fost luate de banca, pentru ca Gotman devenise un chiabur fara putere economica. In realitate, acolo se cazasera rusi, iar pe urma au ramas comunistii. Pentru ca nici in anul 1962 n-aveau acte de proprietate pentru imobil, Gheorghe Maurer a semnat un HCM si proprietatea din centrul orasului a fost furata cu acte-n regula. "Datorita reformei agrare de dupa razboi, Guvernul Bratianu a platit vreo patru ani proprietarilor care au cedat pamanturi mutilatilor, vaduvelor sau urmasilor celor ce-au fost pe front si s-au intors cu acte de bravura", mai mentioneaza Gleb-Bejan. "Oamenii cu mari proprietati n-au fost deranjati sa cedeze cate 20 ha, mai ales ca Guvernul le propunea unele avantaje, in masura-n care acceptau sa fie despagubiti mai tarziu, adica in doi, trei sau patru ani. A fost un fel de expropiere cu justa despagubire, ceea ce comunistii n-au facut niciodata. Asadar, eu sunt nepotul Elenei si a lui Alexandru Gotman, care a fost obligata sa locuiasca pe str. Spiru Haret, impreuna cu sora ei, dupa ce totul i-a fost confiscat. Faceam cu ea meditatii la franceza, germana si engleza. Nu va spun in ce teroare locuiau acolo, fiind supravegheate in permanenta de vecini si organe de securitate", isi aminteste Gene Gleb-Bejan.
Casatorit cu o diplomata suedeza
Gene Gleb-Bejan a parasit legal tara in 1986. Incepand cu 1983, vreme de trei ani, a avut o relatie cu o diplomata suedeza, cu care a si depus actele pentru casatorie. In cele din urma a primit aprobare si s-a mutat in Suedia. Matusa Maria Negrea a murit in conditii inca neelucidate, in 1987. Timp de 19 zile nu i-au fost intocmite actele de deces. La toate cererile formulate de familie atunci si acum, Primaria Sectorului 1 a refuzat metodic sa comunice cine a declarat moartea. Petitionarii au fost trimisi in instanta, sa obtina o hotarare judecatoreasca in acest sens. Desi sora decedatei traia, in casa s-a mutat colonelul de Securitate care le supraveghea pe batrane. Acesta si-a confectionat acte, la un notar ceausist, ca legatar universal al Mariei Negrea.
Eliberat de Tribunalul Poporului
Alexandru Gotman, care a fost si primar al Mizilului, a fost ridicat, pe baza unui denunt, in octombrie '44. Delatiunea a constat in faptul ca si-ar fi adus din Rusia averi fabuloase. Numai ca la 21 august '45 au fost nevoiti sa-i dea drumul, in urma unei hotarari a Tribunalului Poporului, pentru ca s-a dovedit ca toata averea lui fusese dobandita inainte de 1941. In acel an, Gotman lucrase la Odesa ca inginer chimist si farmacist, devenind directorul industriilor de-acolo. In delatiunea in urma careia a fost arestat pentru opt luni in beciurile Securitatii, scrie ca Alexandru Gotman a fost ridicat din casa lui din str. Gutenberg nr. 3 din Bucuresti. Dar primaria, in mod curios, nu gaseste actele de preluare a acestui imobil. Si arhivele nationale, la fel.
"Agricultura n-a fost inventata in Baragan de comunisti"
"Bunica mea, care-si petrecea iernile la Alger, mi-a spus ceva de care ar trebui sa fim mandri", isi aduce aminte Gleb-Bejan. "Dupa '33, Romania avea o moneda atat de puternica, nefluctuanta si nedepreciabila, incat puteai plati si la terasele din Alger cu bani romanesti, acestia fiind putin mai puternici decat francii francezi. Nu mai vorbim ca la Paris sau Viena leul nu trebuia schimbat in moneda tarii respective pentru a fi cheltuit. In concluzie, aveam o economie performanta, competitiva cu a oricarei tari europene din acea perioada. Si va spun de ce. Agricultura n-a fost inventata in Baragan si la Dunare de comunisti, ci mult inainte. Romania nu exporta doar grane, ci fasole multa, mazare ori alte produse. Veneau negustori nemti, austrieci si elvetieni inca din februarie si angajau cu avans mari cantitati cu fruntasii satelor. Se publica in presa cand vin cumparatorii de afara. Marfurile plecau apoi pe vapoare de la Corabia, Oltenita si Zimnicea, romanii exportand pe rupte tot felul de produse agricole, nu numai grane", mai spune acesta.
Gene Gleb-Bejan este singurul mostenitor al ambelor familii, Rusescu si Gotman. Mama s-a numit Viorica Bejan, fiica Elenei si a lui Alexandru Gotman. George Rusescu a murit la cutremur, in '77, pe str. Popa Rusu si n-a avut copii. Gleb-Beja a trebuit sa se repatrieze din Suedia, ca sa-si pot revendica drepturile de mostenitor, deoarece pana in 2000 nu era posibil asa ceva, daca nu erai cetatean roman cu domiciliul in tara. "Dar si asa, puterea democrato-taranisto-crestino-liberala m-a impiedicat timp de trei ani de zile sa dobandesc carte de identitate de roman, se plange mostenitorul. Intre timp, smecherii mai puneau mana pe cate o proprietate care-mi apartinea de drept", a mai precizat mostenitorul.
Legea care lasa proprietatile necontabilizate
"Bunicul Alexandru a decedat in 1963, la Leresti, langa Campulung Muscel, judetul Arges, unde a fost deportat", continua Gleb-Bejan. "A fost nevoit sa munceasca la taiat de paduri. In aceeasi zi au murit alti patru barbati in conditii misterioase. Bunica mea, Elena Gotman, a decedat in 1985. Mama a murit in 2003, la 83 de ani, fiind singura fiica a familiei Gotman. N-a vazut nici un metru patrat de pamant inapoi. Era o femeie cu doua diplome universitare si vorbitoare a trei limbi straine. Cand ma gandesc ca Taracila a pus mana pe 17.000 ha, fara ca stramosii sai sa fi avut ceva, ma bufneste un ras amar. Legea nr. 247/2005 lasa proprietatile necontabilizate in continuare. Bucurestiul are proprietati imobiliare de circa 55 - 60 de miliarde de euro. Dintre acestea, primaria a administrat direct proprietati in valoare de vreo 42 - 44 de miliarde de euro; recent a coborat la 30 de miliarde. In toti acesti ani, din chirii, asocieri in participatiune etc., edilii ar fi trebuit sa atraga la bugetul local intre doua si trei miliarde de euro anual, pana-n 2000, si cam un miliard de euro dupa 2000. Unde-s acesti bani?", a conchis Gene Gleb-Bejan.

---

Despre autor: