Atacul ministrului Macovei la Raportul asupra activitatii Parchetelor nu are decat suport politic, de vreme ce raportul realizat la PICCJ de expertii germani la inceputul anului contine concluzii pozitive asupra celor mai importante segmente din Par

Atacul ministrului Macovei la Raportul asupra activitatii Parchetelor nu are decat suport politic, de vreme ce raportul realizat la PICCJ de expertii germani la inceputul anului contine concluzii pozitive asupra celor mai importante segmente din Parchet. Alles gut, Monica!

Imaginea Monicai Macovei s-a format, in general, de la sosirea sa in fruntea Ministerului Justitiei, pe trecutul ONG-ist, de luptator al societatii civile pe care si l-a prelungit prin luarile de pozitie pe care le-a avut, ulterior, ca ministru. De asemenea, imaginea Monicai Macovei a capatat sclipiri pozitive in Occident gratie deselor deplasari la Bruxelles si Strasbourg, si cand era nevoie si cand avea nevoie doamna ministru, dar si a permanentei puneri pe pozitii contrare, conflictuale, cu cei care constituie conducerea Parchetului Inaltei Curti si a Consiliului Superior al Magistraturii. La fel ca-n „uite cine despre cine vorbeste“, Macovei s-a postat pe pozitii razboinice cu institutia procuraturii din care a facut parte si pe care a parasit-o rapid, prin metoda demisiei, dupa ce fusese descoperita de inspectia de la acea vreme cu un maldar de 1 98 de dosare nelucrate. Or, actualmente, ca vrea sau nu, in Parchete nu exista procuror care sa detina macar jumatate din acest record stabilit de Monica Macovei in urma cu mai bine de zece ani. Totusi, ministrul-ex procuror ataca pe toate fronturile Ministerul Public, omitand intentionat concluziile unor importanti experti din Germania care au facut o evaluare a Parchetului General aflat la baza Raportului de tara din mai 2006. Ele spuneau cu totul altceva decat Macovei.

Din pozitia de ministru propulsat de relatia „Soros“ in varful scarii societatii civile, Monica Macovei vede „negru“ si acolo unde nuanta este alta. Exista cel putin un document care-i contrazice ultimele concluzii privitoare la Raportul Ministerului Public asupra activitatii pe 2005. De aici, ipoteza ca Monica Macovei intoxica opinia publica prin omisiuni care o ajuta sa schimonoseasca „fata“ altor institutii, crezand ca „ridurile“ propriei institutii vor disparea prin acest procedeu. Macovei melanjeaza datele existente dupa propriul plac, le reia pe cele care-i plac si ascunde concluzii ale unor experti UE care au realizat, la randul lor, o evaluare a parchetelor si instantelor. E vorba de raportul expertilor germani realizat la inceputul acestui an asupra acestor institutii, care au examinat activitatea PICCJ si instantelor si ale caror concluzii pozitive se regasesc la baza conceptiei Raportului de tara din luna mai a acestui an. Ce spun ei e una, ce spune Monica Macovei, alta. De ce? Pentru ca tinta Monicai Macovei nu este Ilie Botos, ci scaunul acestuia unde, spun sursele noastre confidentiale, vrea sa instaleze un procuror crescut in litera si spiritul „legii“ actuale a MJ.

Punctele 'slabe>> remarcate de expertii germani trimit la atributele MJ

Raportul realizat de expertii germani asupra Ministerului Public stabileste, din start, cele trei surse: Ministerul Justitiei, judecatori si procurori, statistici si analize ale unor cazuri individuale. Expertii germani au realizat o evaluare separata, pentru obiectivitate, concluziile acestora au fost asamblate si au facut „corp comun“ cu Raportul de tara din luna mai, unde Romaniei i-a fost arborat steguletul „galben“ pe Justitie in locul celui „rosu“.

Astfel, expertii au stabilit ca „instrumentele legale pentru combaterea crimei organizate sunt extrem de moderne“ si ca DIICOT „este o institutie pe care multe state membre UE si-ar dori-o“. Evaluarea situatiei Ministerului Public (MP) a condus si la creionarea unor puncte slabe, ale caror rezolvari nu tin insa de Ministerul Public. Este vorba, mai intai, de prevederile legale privitoare la monitorizarea judiciara a detentiei preventive, care au fost considerate „inutil de greoaie, stanjenesc investigatiile si ar trebui schimbate“. Recomandarea suna asa: „Printr-o modificare a legii, sa se renunte la prelungirea judiciara lunara si, in cazul unei modificari in constitutie, sa se ia in considerare o prelungire a perioadei maxime de detentie preventiva in cazuri exceptionale“. Asa fiind, Ministerul Justitiei era cel care trebuia sa depuna efortul pentru a modifica legea, pentru ca acest atribut ii apartine.

O alta recomandare priveste „strictetea principiului legalitatii“, din evaluarea germana reiesind ca procurorii si judecatorii au fost siliti de aceasta strictete sa cerceteze si infractiuni minore „desi acestea nu erau deloc relevante pentru durata condamnarilor pronuntate in final“. Recomandarea era de modificare a Codului de procedura penala, masura care nu tinea decat de Ministerul Justitiei.

Nemtii spun ca procurorii au 'calificari impresionante>>, Macovei zice altceva

Printre concluziile ministrului asupra Raportului MP se regaseste si cea privitoare la evaluarea profesionala a procurorilor, pe care Macovei o considera a fi „abordata formal“, majoritatea covarsitoare a calificativelor fiind ,,foarte bine,,.

In evaluarea realizata de expertii germani, acestia au concluzionat ca in Parchetul General, mai ales la DIICOT (n.n.- pentru ca aceasta structura ii interesa pe euro-evaluatori cel mai mult, considerand, la randul lor, ca lupta impotriva criminalitatii organizate si terorismului este prioritara) lucreaza procurori „cu aptitudini analitice deosebite“ si „experti inalt specializati“. Expertii straini au conchis ca acesti procurori foarte tineri au „calificari juridice impresionante“, iar „stilul de conducere la DIICOT este modern si indeplineste criteriile cerute statelor membre UE“. La antipod, Macovei concluzioneaza ca multele calificative de „foarte bine“ sunt covarsitoare si ca „in acest context este irosita posibilitatea de a folosi acest tip de evaluare ca pe o parghie eficienta in implementarea unei politici de resurse umane bazate pe profesionalism si performanta“. Dar, ca sa fie cu adevarat obiectiva, Macovei trebuia sa fie prezenta la toate sedintele CSM in care au fost realizate promovarile procurorilor pentru a putea sa aiba o parere de ansamblu obiectiva. Altfel, „e usor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune...“, remarca facuta cu trimitere poetica a unuia dintre membrii CSM, poate fi folosita cu brio in acest caz.

Macovei blameaza cooperarea internationala, expertii straini o considera pozitiva!

Alta intoxicare a opiniei publice prin concluziile MJ asupra raportului MF este cea referitoare la cooperarea internationala. Macovei afirma ca „se observa o lipsa a folosirii suficiente a punctelor de contact stabilite prin diferitele retele si programe desfasurate la nivel international, este nevoie in acest context de imbunatatirea contactelor stabilite, mai ales la nivel UE, iar punctul de contract cu Eurojust trebuie folosit mai mult. Conform Strategiei de reforma a sistemului judiciar, MP urmeaza sa detaseze un procuror la Eurojust“.

Nu stim de unde si pana unde a ajuns ministrul Macovei la aceasta concluzie, pentru ca scrisoarea primita de MJ de la Eurojust arata ca aceasta colaborare a PICCJ cu acest for european in materie judiciara a mers foarte bine, iar inspectia CSM a facut aceleasi constatari cu privire la activitatea acestei sectii din Ministerul Public. Mai mult, doamna Macovei ar trebui sa stie ca pentru postul de la Eurojust se va realiza un concurs. Pe de alta parte, daca aceasta cooperare internationala nu ar fi fost buna, nici expertii germani nu ar fi remarcat, cel putin pe DIICOT, ca „in acest domeniu infractional, mai ales cu autoritatile investigative din statele membre UE este un alt punct pozitiv al cazurilor analizate“.

Cum incurca ministrul 'merele>> Parchetului cu 'perele>> CSM!


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.