Lupta cu diavolul este un "dat" al omului din cele mai vechi timpuri, astfel de lupte fiind consemnate de cronicari din Antichitate pana in zilele noastre. Exorcizarea, practica scoaterii duhurilor necurate din om, si-a pastrat, pana in prezent, acel

Lupta cu diavolul este un "dat" al omului din cele mai vechi timpuri, astfel de lupte fiind consemnate de cronicari din Antichitate pana in zilele noastre. Exorcizarea, practica scoaterii duhurilor necurate din om, si-a pastrat, pana in prezent, acelasi caracter arhaic si, deseori, barbar din vechime. Mitologia romaneasca este plina de slugi ale diavolului: animale schioape, pricolici, zmei, spiridusi, strigoi, vrajitoare, solomonari etc.

Boli demonice sau psihice?
Medicii moderni, studiind cronicile vechi despre comportamentul celor socotiti demonizati, au concluzionat ca "posedatii", in mare majoritate, sufereau de epilepsie, multiple personalitati, crize schizofrenice, nu sunt excluse nici crizele de delirum tremens, in care alcoolul da puteri inexplicabile celor ce au consumat mult peste masura. In perioada medievala tot necuratului ii erau atribuite si epidemiile de tot felul care decimau populatia. In astfel de situatii, se cautau toate vrajitoarele din regiunea atacata de molima si, dupa torturi inimaginabile, erau arse pe rug.
In zilele noastre, cand psihiatria a definit multe dintre bolile care erau socotite demonice in vechime, au ramas doua manifestari care nu pot fi explicate de stiinta: vorbirea in limbi straine si levitatia. Din cauza tendintei de levitare, se obisnuia a fi legat posedatul de maini, peste torace, si de picioare in timpul ritualului de exorcizare. Vorbirea in limbi straine se intalneste la pocaiti, ca simbol al credintei, iar levitarea este adesea atributul oamenilor sfinti. Cele doua manifestari sunt socotite demonice atunci cand sunt insotite de urlete, injurii, ingrosarea vocii, zbateri etc.

Sfantul Maslu, "arma" impotriva suferintelor trupesti
Dintotdeauna Biserica lui Hristos a alinat suferintele omenesti prin Sfintele Taine, mai ales prin Spovedanie, Sfantul Maslu si Sfanta impartasanie, ajutate de rugaciune si post.
In practica Bisericii Ortodoxe Sfantul Maslu se savarseste saptamanal in fiecare zi de vineri atat la manastiri, cat si la bisericile de mir. Cei care participa, sanatosi si bolnavi, sunt datori sa fie marturisiti si sa tina post dupa putere, sa fie in pace cu toti, sa nu traiasca in pacate grele, sa se roage cu credinta si sa fie ortodocsi. Numai, in cazuri speciale, cand pacatele sunt mari, iar bolile nu se pot vindeca imediat, in aceasta situatie bolnavii dintotdeauna erau indrumati pe la Sfintele Moaste si la icoanele facatoare de minuni. Altii mergeau la preoti si duhovnici harismatici, cu viata deosebita si se usurau de suferintele lor. Iar cei care aveau de la Dumnezeu un canon mai greu de indeplinit rabdau boala cu barbatie pana la moarte si ajungeau la o inalta masura de traire duhovniceasca. Unii dintre ei, desi suferinzi, dobandeau harul vindecarii si alinau suferintele altor bolnavi, spre lauda lui Dumnezeu.

Vindecarea celor demonizati
Crestinii posedati de diavoli dintotdeauna au format o categorie speciala de bolnavi, caci tuturor le produc frica si emotie. Nimeni, afara de Dumnezeu, nu stie de ce intra diavolul in unii oameni. Aceasta ramane o taina divina. Totusi, un lucru se stie: ca diavolul intra in om numai cu ingaduinta lui Dumnezeu, pentru unele pacate mari, personale sau ale intregii familii si ca nu are voie sa se atinga de sufletul omului si nici sa-l ucida, ci numai sa-l chinuiasca in trup cu dureri nevazute si greu de suportat. Scoaterea diavolilor din oameni nu se face fara voia si porunca lui Dumnezeu. Ei asculta numai de Dumnezeu si nu au voie sa intre nici in porci fara ingaduinta Lui.
Numai sfintii ii pot izgoni pe diavoli din oameni cu mai multa usurinta. Ei au fost dintotdeauna cei mai tari in credinta, in rugaciune, in smerenie si post, caci erau plini de harul Duhului Sfant. In lipsa unor barbati sfinti, credinciosii bolnavi se duceau, ca si acum, la moastele lor, la icoanele facatoare de minuni si la duhovnicii harismatici. Aici li se facea Sfantul Maslu si li se citeau molitfele Sfantului Vasile cel Mare, care sunt cele mai puternice rugaciuni de izgonire ale diavolilor din oameni. Sfantul Vasile cel Mare este recunoscut ca cel mai mare exorcist si izgonitor de diavoli din Biserica lui Hristos. Numai cu multa rugaciune si cu post pot fi alungati, cum ne invata Hristos in Sfanta Evanghelie.
Unii duhovnici harismatici mai renumiti din ultimele decenii, trecuti deja la cele vesnice, care au vindecat credinciosi bolnavi si demonizati, precum: Protosinghelii Marchian Ciubotaru (+ 1991) din Manastirea Bistrita-Neamt; Elefterie Mihai (+1990) care a slujit in manastirile Agapia Veche, Secu si Dervent, Ieroschimonahul Paisie Olaru (+ 1990) din Manastirea Sihastria-Neamt si Protosinghelul Ilarion Argatu din Manastirea Cernica un renumit exorcist din tara noastra, cu care se incheie o generatie de mari duhovnici si exorcisti din manastirile romanesti de astazi.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.