Institutul National de Statistica spunea saptamana trecuta ca economia romaneasca a inregistrat pe primul trimestru din acest an o crestere in termeni reali de 6,9%. Potrivit statisticilor INS, aceasta a fost determinata in primul rand de cresterea consumului si a serviciilor, dar si de dezvoltarea domeniului constructiilor. Pe de alta parte, agricultura are un aport relativ mic, in timp ce perspectivele pentru perioada urmatoare sunt de descrestere ca pondere a acestui sector in cresterea economica.
Cifrele brute alimenteaza autosuficienta guvernamentala. Guvernul Tariceanu poate pretinde acum ca a realizat cea mai mare crestere economica din ultimii ani si ca acest lucru va determina ca la sfarsitul anului 2006 statisticile sa raporteze un ritm de crestere de peste 6%.
Totusi, in spatele cifrelor se intrezareste o crestere economica fragila, nesustenabila, care se bazeaza pe elemente conjuncturale si instabile. De altfel, cresterea economica are in general un caracter sezonier si, asa cum s-a observat in 2005, are tendinta de a se diminua pana la sfarsitul anului.
Elementele care sustin cresterea economica ""spectaculoasa"" din primele trei luni ale acestui an, serviciile si constructiile, sunt puternic ancorate in piata imobiliara. Banca Nationala atentiona recent asupra caracterului volatil al pietei imobiliare, care poate sa inregistreze un recul puternic in perioada urmatoare, cu consecinte negative si in cresterea economica.
In plus, agricultura isi va continua traseul descendent, astfel incat acest segment de activitate va continua sa aduca un aport negativ din ce in ce mai pronuntat la cresterea economica. Vulnerabilitatea cresterii economice este sugerata de performantele modeste inregistrate de productia industriala, care se regaseste sub media cresterii economice si la unul dintre cele mai scazute niveluri din ultima vreme.
In schimb, consumul cunoaste o explozie reala, care influenteaza pozitiv cresterea economica, dar exista si reversul medaliei: cresterea deficitului extern care afecteaza stabilitatea macroeconomica.
O analiza atenta a cifrelor furnizate de INS sugereaza ca productivitatea muncii inregistreaza un ritm de crestere scazut, care determina adancirea decalajelor dintre Romania si tarile din comunitatea europeana in ceea ce priveste competitivitatea economica.
Investitiile, desi au o valoare destul de ridicata, reprezinta in mai mult de jumatate din cazuri imprumuturi ale firmelor-mama catre subsidiarele din Romania. Deloc imbucurator, investitiile straine au o valoare preponderent speculativa, determinata de aprecierea semnificativa a monedei nationale. In aceste conditii, aportul investitiilor este mai degraba unul monetar decat unul structural.
Cresterea economica este fragila. In perspectiva integrarii europene, Guvernul are obligatia de a promova si implementa politici sectoriale coerente si eficiente care sa conduca la stabilizarea si consolidarea ritmului de crestere. In primul rand, agricultura trebuie sa sufere o transformare radicala, astfel incat sa devina un element de crestere economica, si nu de stagnare sau declin. Astazi, din pacate, numai natura mai guverneaza in agricultura, cu tot cu inundatii, aviara si fluturi.
Luna aprilie inregistreaza deja o tendinta descendenta pentru nivelul de crestere economica. Guvernul da vina pe oameni, care au sarbatorit mai mult si au muncit mai putin. Cu toate acestea, aceeasi tendinta s-a inregistrat si in luna aprilie a anului trecut, ceea ce sugereaza ca situatia macroeconomica se va repeta si in 2006. In conditiile in care politicile guvernamentale se mentin intre aceleasi coordonate care au condus la esecul economic din 2005, prognozele pentru anul in curs nu au motive sa fie mai optimiste. La sfarsitul anului 2006, guvernantii vor uita de laudele din luna iunie si ne vor explica, din nou, ca inundatiile, ba ca aviara, poate ca natura si, cu certitudine, ca ceilalti sunt de vina pentru cresterea economica sub asteptari.