Reuniunea Consiliului European din 15-16 iunie se anunta a fi
foarte intensa prin discutiile aprinse intre statele partizane ale extinderii UE si statele care nu-si mai doresc noi colegi in comunitate.

Atmosfera inaintea summit-ului liderilor europeni, care va avea loc la Bruxelles saptamana viitoare, este destul de incarcata. Miza acestei reuniuni este destul de mare pentru toate statele membre, mai ales ca discutiile se vor purta asupra capacitatii de absorbtie a Uniunii Europene a unor noi state membre. Cu toate ca parerile sunt destul de impartite intre statele membre, prefigurandu-se chiar formarea a doi mari poli, a partizanilor si opozantilor, fata de viitoare extinderi ale UE, Romania si Bulgaria aflate in curs de aderare nu au de ce sa-si faca griji. Nu se pune problema ca cele doua state sa fie afectate in cazul in care liderii europeni se pun de acord asupra stagnarii procesului de extindere a comunitatii.
TINTA. Cele care vor fi direct vizate sunt statele care abia au inceput negocierile cu Uniunea, spre exemplu Turcia, Albania sau Croatia. Acest summit ar fi avut o insemnatate mare pentru Romania si Bulgaria in cazul in care raportul de monitorizare al Executivului de la Bruxelles din 16 mai ar fi stipulat clar data exacta a aderarii celor doua state. In acest caz, rolul summit-ului Consiliului European ar fi fost sa intareasca la randul lui aceasta data fixa si sa dea un semnal politic unanim din partea celor 25 de lideri europeni. Avand in vedere faptul ca data exacta a aderarii va fi inclusa in raportul din toamna al Comisiei, rolul de a confirma politic data va reveni Consiliului European, care se va reuni in decembrie. Daca miza pentru Romania nu va fi atat de mare, pentru statele UE este de o mare importanta. Inca dinaintea summit-ului au avut loc o serie de dispute pe tema proiectului de text propus de presedintia austriaca a UE, care urmeaza a fi adoptat de liderii privind ""capacitatea de absorbtie"" a Uniunii. Diplomatii europeni au declarat ca exista ""divergente de opinie considerabile"" intre statele membre in privinta acestui proiect: Marea Britanie si noile state membre, adepte ale continuarii extinderii, au contestat propunerile Austriei, in timp ce Franta si Germania le sustin in totalitate.

SCEPTICII