Feuda lui Videanu

Propunand si parafand proiecte megalomanice, primarul Capitalei, Adriean Videanu, a transformat orasul intr-o feuda proprie. Asta nu ar fi nimic daca edilul sef ar realiza proiectele pe terenuri virane si nu ar recurge la exproprieri masive pentru a-si vedea visurile implinite, dar si conturile firmelor contractante burdusite cu banii bucurestenilor. Dupa calculele noastre, conform datelor furnizate privind suprafetele pe care se vor derula proiectele, luand in calcul si zona Lacului Vacaresti - caz pe care l-am prezentat intr-un numar anterior al ziarului -, aproximativ 3% din Capitala va fi supusa exproprierilor intr-un viitor apropiat. E drept, procentul e mai mic decat cel atins de Nicolae Ceausescu, dar, vorba lui Nicusor Ceausescu catre noua putere deomocrat-revolutionara in 1989: "Voi n-o sa reusiti nici macar sa zugraviti ce-a construit tata!"
Impreuna cu Ministerul Transporturilor si Constructiilor, primarul Videanu a vandut pielea ursului din padure, pentru Proiectul Esplanada. Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, a consfiintit parteneriatul public-privat, intre municipalitate si investitorul multinational - TriGranit Development Corporation. In discutie se afla si un alt proiect, care vizeaza reconfigurarea Pietei Revolutiei. Numai ca situatia juridica a terenurilor pe care urmeaza sa se ridice impozantele cladiri de bussines este incerta. Suprafete intinse din terenurile in cauza apartin unor persoane fizice, care nu sunt de acord cu vanzarea, mai ales la pretul impus de primarie. Fiindca proprietarii de terenuri nu vor sa accepte pretul stabilit de municipalitate, Videanu ii ameninta cu exproprierea publica. Primarul general nu cunoaste insa faptul ca atunci cand este vorba de constructii cu destinatia de birouri, locuinte sau spatii comerciale pentru firme sau persoane private, nu se poate vorbi de utilitate publica sau de interes national. Pentru Videanu si gasca sa, legile in vigoare par a fi un moft.
Proiectele se fac pe ascuns
Fiind vorba de proiecte care vizeaza Capitala, edilul-sef are macar obligatia morala de a-i consulta pe cei care l-au ales, daca doresc aceste constructii mamut si mai ales daca sunt dispusi sa plateasca taxe si impozite mereu crescande, in urma unor astfel de investitii. Ca sa nu mai vorbim de arhitecti. In acest sens, municipalitatea nu a schitat nici macar o incercare timida, un site ori eventuale discutii cu cetatenii sau cu specialistii romani, pe aceste teme. De pilda, Proiectul Esplanada vizeaza o zona din sectorul 3 in suprafata de 107.140 metri patrati, delimitata de Bulevardul Unirii, Str. Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga si Bulevardul Mircea Voda. Constructiile sustinute pe verticala de cate 10 si 20 de etaje vor avea destinatii pentru birouri, hoteluri si locuinte, terenul pe care acestea vor fi ridicate urmand a fi concesionat firmei TriGranit. Firma a fost fondata in 1997 si activeaza in domeniul tranzactiilor imobiliare in centrul si estul Europei, avand capital american, canadian, britanic si maghiar. Printe actionari se afla Nathaniel Rothschild, Sandor Demjan, Peter Munk, Sandor Csanyi, magnati ai domeniului. Pentru locul in cauza, municipalitatea are insa 85 de solicitari de revendicare din partea fostilor proprietari, mai precis pentru o suprafata de aproximativ 5,5 hectare teren, reprezentand aproape jumatate din amplasamentul necesar proiectului.
Interesele lui Videanu la rang de interese nationale
Municipalitatea a desemnat o comisie de negociere, condusa de un apropiat al lui Videanu, in persoana directorului sau de cabinet Vladimir Sommer. Acesta, a recunoscut ca nu va fi o negociere libera si daca nu se accepta oferta primariei "se va lua in considerare declararea proiectului de utilitate publica, ceea ce va conduce la expropieri". Pentru anul in curs, edilul-sef a prevazut in buget 100 de milioane de euro pentru exproprieri si achizitii de teren necesare realizarii proiectelor primariei.
Legea utilitatii publice se aplica atunci cand este vorba despre un interes national. In cazul de fata este insa vorba despre o investitie privata. Singura sansa viabila pentru municiplaitate este ca proprietarii fie sa vanda de bunavoie, sa accepte teren la schimb ori asocierea cu partile implicate in proiect. "Nu se poate face expropriere publica. Este o initiativa privata si nu este o cauza de utilitate publica", a declarat viceprimarul general al Capitalei Ludovic Orban. Acesta raspunde de aplicarea Legii 10 (a retrocedarilor) si spune ca stie foarte bine care este realitatea cu terenurile destinate proiectului Esplanada. Chiar daca am presupune ca detinatorii terenurilor ar primi cu aplauze despagubirile lui Videanu, specialistii spun ca respectivul proiect nu se integreaza in peisajul urbanistic al Capitalei si nu isi are rostul.
Arhitectii bucuresteni sunt contra
Imediat dupa semnarea la 23 mai 2006 a Memorandumului intre reprezentantii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si cei ai companiei TriGranit, in privinta parteneriatului public-privat pentru proiectul Esplanada, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), filiala Bucuresti au redactat un protest public. Desi au fost invitati la solemnitatea semarii, arhitectii bucuresteni spun ca nu au participat la nici o discutie preliminara si nici nu a fost informati asupra continutului Memorandumului, motiv pentru care nu gireaza cu autoritatea profesionala. Pe langa lipsa de transparenta, OAR Bucuresti invoca si faptul ca TriGranit a organizat un concurs inchis, invitand doar firme straine, alegand in final - fara nici o consultare a partii romane - unul din cele 5 proiecte participante.
Unica ocazie in care ilustrarea arhitectural-urbanistica a proiectului "Esplanada" a fost prezentata publicului a fost conferinta "Oportunitati de investitii", organizata la World Trade Center Bucuresti in 14-17 noiembrie 2005. Macheta expusa a relevat un proiect primit cu mari rezerve in mediul profesional. Potrivit presedintelui OAR Bucuresti, Mircea Ochinciuc, proiectul nu are nici o legatura cu restul orasului, cu accesul, cu axa Est-Vest, cu impactul investititional in respectiva arie, atat timp cat problema traficului din zona este bine cunoscuta. In prezent, OAR Bucuresti numara 2.228 de arhitecti, unii dintre acestia specialisti de renume mondial.
Proprietarii nimanui
Proprietarii de terenuri din zona sunt revoltati atat de preturile vehiculate de municipalitate, la jumatata fata de pretul pietei, cat si de faptul ca de ani de zile desi isi platesc impozitele pe teren nu au fost lasati sa construiasca nimic pe propriul teren. Unii dintre cei peste 80 de proprietari au declarat ca nici nu au fost chemati la negocieri cu Primaria.
Oricum, daca cele doua parti nu vor ajunge la un acord, municipalitatea va stabili un pret fix pentru terenuri si va recurge la exproprieri pe care proprietarii le vor putea contesta in justitie. Primaria spera sa obtina terenul de zece hectare pentru a fi concesionat firmei TriGranit pe o perioada de 49 ani, asa cum este intelegerea. Potrivit lui Videanu, situatia juridica a terenului va fi clarificata pana la inceputul lunii iulie. Trebuie spus ca in pofida tuturor acestor probleme, edilul-sef a promis inca din timpul campaniei electorale ca va realiza proiectul. Acum, atat Primaria cat si Ministerul Transporturilor calca pe cadavre pentru a-l realiza. Cat despre arhitectul-sef al Capitalei, Adrian Bold, pozitia sa de "nu stiu, nu comentez", este fireasca atata timp cat mandat de mandat, primarii l-au mentinut in functie.
Bucurestiul are alte prioritati
Arhitectul Gheorghe Polizu, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii este de parere ca Piata Revolutiei nu trebuie "stricata". El considera ca sunt alte prioritati, mult mai realiste, pentru Bucuresti. "Banii ar trebui investiti in drumuri, canalizare, parcari, statii de epurare, refacerea monumentelor daramate de Ceausescu. Asistam la o incercare in genul cladirii de langa Catedrala Sf. Iosif. De ce trebuies ridicate niste cladiri impresionante chiar in locurile astea. S-a mai facut o gresala si cu cladirea de sticla de langa CEC", a declarat arhitectul Polizu. Acesta a continuat ca desi primaria are fonduri internationale pentru refacerea zonei istorice a Bucurestiului, nu se face nimic. "La noi se incepe cate o lucrare si nu se finalizeaza nimic", a conchis Gheorghe Polizu.
Exista experienta Parisului, unde in centru a fost ridicat, acum ani de zile, un zgarie-nori. In urma criticilor si fiinca s-au stricat proportiile s-a renuntat la alte constructii mamut, acestea fiind grupate in cartierul La Defence.
Proprietarii
Un alt proiect, care se vrea a fi pus in practica, cat de urgent, este o sosea centrala. Intre Palatul Victoria si Palatul Parlamentului va fi realizata o legatura directa, mai precis o sosea lata de 24 de metri, cu doua benzi pe sens, acestea fiind despartite pe mijloc de calea de rulare a tramvaiului. Lungimea totala a soselei este de 1,5 kilometri, costul investitiei ridicandu-se la 650 miliarde lei vechi, banii provenind din bugetul local al municipiului. Si in acest caz proprietarii de terenuri si imobile situate pe traseul viitoarei sosele sunt vizati de exproprieri, chiar daca si aici se afla cladiri apartinand patrimoniului national. Programul de largire a respectivelor strazi a fost deja aprobat ca investitie, urmand sa fie organizate licitatii pentru consultanta, proiectare si executie. Cetatenii din zona, vizati de exproprieri au declarat ca vor iesi in strada sa isi apare proprietatile. Bancul de pe vremea lui Ceausescu care a dat din mana sa goneasca o albina si au cazut cateva case, poate fi adaptat cu succes si la Videanu.
De ani de zile, primaria se chinuie sa concretizeze proiectul Pasajul Suprateran Basarab. Administratia publica s-a confruntat deja cu un alt val de proteste din partea locuitorilor din zona Grivita Titulescu, in vecinatatea ferestrelor acestora urmand sa se ridice constructia. Pentru a-i linisti, edilii i-au asigurat ca lucrarile vor fi demarate incepand din zona Grozavesti, astfel incat mizeria si blocarea traficului rutier sa-i deranjeze pe cei de pe Titulescu decat la sfarsit, pe o perioada de patru - sase luni. Traficul rutier in oras, si asa precar, este bulversat de refacerea carosabilului in zona centrala ( pentru a cata oara in ultimii ani?) cat si de inceputul lucrarilor la Podul Grant.
Procedurile legale de expropriere
Legea proprietatii in Romania are lacunele ei. Proprietarii de terenuri si imobile vor putea fi expropriati, fara a fi intrebati, mai ales ca termenul utilitate publica poate lasa loc unor abuzuri. Adica unor interese obscure. Cei in cauza au doar cateva cai de atac prin care pot trage cel mult de timp. Hotararea instantelor de a-i expropira pe bucuresteni este posibila doar dupa ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) declara utilitatea publica. Deocamdata, edilul-sef a dispus formarea unor comisii care sa efectueze cercetarile prealabile si inscrierea lucrarilor in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. Aceasta ar trebui sa stabileasca daca exista elemente care sa justifice interesul local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice alta natura, care sustin necesitatea lucrarilor si nu pot fi realizate pe alte cai decat prin expropiere. Normal ar fi sa existe si un studiu de fezabilitate, care sa ateste faptul ca proiectul este bun pentru centrul Capitalei.
Peste 3% din terenurile Capitalei se afla in colimator
Febra exproprierilor a inceput odata cu venirea la carma primariei a lui Videanu. Proicte utile sau inutile pentru majoritatea bucurestenilor au fost puse pe tapet. Intrucat terenurile detinute de primarie sunt foarte putine, primarul incearca exproprieri in forta, desi in majoritatea cazurilor nu poate fi vorba despre utilitate publica. Nici periferia Capitalei, nici zonele limitrofe Bucurestiului nu sunt scapate de exproprieri. In Bucuresti si imprejurimi este vorba in prezent de o suprafata de peste 3%, pentru care proprietarii sunt "momiti" pe toate caile sa renunte la cladirile si suprafetele de teren pe care le detin. In toate cazurile se intalneste sintagma utilitate publica".
Exproprierea cu forta
Expropriatii si expropriatorul se pot intelege si pe cale amiabila asupra modului de transfer al proprietatii, cat si al cuantumului si naturii despagubirii, fara a se declansa procedura de expropiere prevazuta in Legea nr. 33/1994. Daca nu sunt multumiti de hotararea comisiei, proprietarii o pot contesta la Curtea de Apel in raza careia se afla situat imobilul sau terenul, in termen de 15 zile de la comunicare. Daca au fost intrunite toate conditiile cerute de lege, instanta urmeaza sa se pronunte in legatura cu cuantumul despagubirilor, hotararea putand fi atacata conform legii. Pentru stabilirea despagubirilor, instanta va constitui o comisie de experti compusa dintr-un expert agreat de instanta, unul desemnat de expropiator si un al treilea din partea persoanelor supuse expropierii. Despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului sau terenului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptatite. Valoarea la care vor ajunge despagubirile nu va putea fi mai mare decat pretentiile expropriatului, dar nici mai mici decat oferta expropriatorului.
Edil cu idei putine, dar fixe
Pentru primarul Capitalei protestele personalitatilor din domeniul culturii si urbanismului nu au insemnat nimic. El a declarat zilele trecute, la o intalnire pe aceasta tema organizata de Academia Romana, ca intentioneaza sa inceapa lucrarile de constructie a unor parcari subterane in Piata Revolutiei pana la sfarsitul acestui an. Printre intelectualii de marca care s-au opus acestei idei se numara Marcel Iures, Alexandru Dabija, Ana Blandiana si Stelian Tanase. Acestia i-au propus edilului conservarea si restaurarea obiectivelor din respectivul amplasament. Doina Cristea, autorul Planului de Urbanism General al Bucurestiului, si Serban Sturdza, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, au explicat ca exista si alte locuri in Bucuresti care ar putea deveni poli de afaceri. Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici i-a recomandat lui Videanu sa se concentreze pe restaurarea Centrului vechi al Bucurestiului, nu pe reconfigurarea Pietei Revolutiei, "care ar trebui conservata ca atare". Desi si-au batut gura cu edilul-sef, la finalul intalnirii, fara a intelege ceva, acesta a spus ca nu renunta la proiect.
Marea aberatie - "Reconfigurarea Pietei Revolutiei"
Un alt proiect controversat, lansat de Videanu este "reconfigurarea Pietei Revolutiei". Pe locul cucerit cu sangele revolutionarilor din Decembrie 1989, primarul capitalei vrea sa ridice alte constructii mamut, departe de arhitectura zonei. Ca si in primul caz, cetatenii afla din culise proiectele. Chiar comisia alcatuita din arhitecti si istorici de la Ministerul Culturii, care a analizat proiectul municipalitatii au spus ca acesta nu respecta normele de arhitectura.
Secretarul de stat din Ministerul Culturii si Cultelor Virgil Stefan Nitulescu declara ca "Primaria Capitalei a sarit niste etape fundamentale in proiectul de reamenajare a zonei. Pana nu exista o tema de proiectare, nu ai cum sa faci un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), nicidecum o macheta, care trebuie facuta ultima. Din punct de vedere juridic, macheta si planurile facute de primarie nu au nici o valoare. Acestea au fost facute pentru oameni care nu stiu sa citeasca un plan de arhitectura".
La numai o luna de la anuntarea oficiala a proiectului, Videanu si-a schimbat de mai multe ori planul pentru reconfigurarea Pietei Revolutiei. A modificat inaltimea celor doua cladiri de la 30 de metri, pana la inaltimea Palatului Regal, legate pe sub piata de un pasj subteran pe patru nivele. Apoi, a anuntat ca imobilele respective nu vor avea spatii comerciale, ci numai galerii expozitionale, desi initial spusese ca acestea ar urma sa adaposteasca "galerii comerciale si de expozitie". Arhitectii compara aceasta impietate ca atunci cand in Place de la Concorde s-ar contrui doi zgarie nori. Utopic vorbind, caci un primar normal, asa cum este cel al Parisului nici nu ar indrazni sa se gandeasca la asa ceva in inima capitalei Frantei.
Ministerul Culturii ia in deradere proiectul
Placa folosita de Videnu este acceasi in toate situatiile: "municipalitatea pune la dispozitie terenul unui potential investitor". Care teren? Atata timp cat si in aceasta zona exista revendicari in curs. Alta expropiere, alti bani platiti din bani publici. Numai ca pentru Piata Revolutiei, paranoia lui Videanu se loveste de Minesterul Culturii, care trebuie sa dea avizele. Intrucat acolo se afla Ateneul Roman, Muzeul National de Arta, Biblioteca Universitara. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu a fost foarte franc atunci cand a afirmat, imediat dupa anuntarea proiectului, ca "o asemenea decizie nu se ia la mica ciupeala, pe baza unor intelegeri oculte. Cred ca bucurestenii trebuie sa fie informati atunci cand se doresc schimbari substantiale in peisajul Bucurestiului".
In eventualitatea demararii unor astfel de constructii centrul bucurestiului ar fi practic paralizat, zona fiind transformata intr-un imens santier pentru cel putin trei ani. In afara de asta, grupul statuar Iuliu Maniu cat si controversatul monument al revolutiei, care a costat statul roman 64 miliarde lei vechi, ar trebui mutate. Legea nr.8 din 1996, privind drepturile de autor si cele conexe, impune ca un monument poate fi mutat decat cu acordul exclusiv al autorilor. Nici unul din cei doi artisti nu vor sa isi dea acordul. Ei sustin ca in spatele reconfigurarii Pietei Revolutiei stau interese financiare, care dateaza de vremea lui Ion Iliescu.

---

Despre autor: