Radiografie liberala

In fata ecuatiei destul de complicate a coalitiei aflate de un an si jumatate la putere in Romania, se discuta foarte putin despre structura principalelor partide de guvernamant, PNL si PD. In schimb, a curs multa cerneala pentru imprimarea informatiilor, speculatiilor si comentariilor despre relatiile din coalitie: fie despre "solutia imorala" PC, fie despre neintelegerile cu UDMR pe tema Statutului minoritatilor, fie - mai ales! - despre tensiunile din Alianta liberal-democrata, deci dintre PNL si PD ca "blocuri". Sunt ele chiar asa de "compacte", de "monolitice"?
La prima vedere, da! In ciuda stirilor de presa despre "disidentele" sau doar "nonconformismele" unor Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Mona Musca, Raluca Turcan, Ludovic Orban sau Crin Antonescu de la liberali, cateodata si despre supararile presedintelui Traian Basescu, "mentorul" PD, ba pe Emil Boc, ba pe Adriean Videanu, atat la liberali, cat si la democrati e liniste, liderii beneficiind de o sustinere solida din partea forurilor colective de conducere. Insa partidele politice sunt structuri complexe si dinamice, care implica multi oameni, interese diverse, grupuri, grupari, factiuni aflate in raporturi schimbatoare. Radiografia acestor complicate organisme in miscare ne poate oferi date utile pentru intelegerea celor ce se petrec pe scena publica. Cu atat mai mult atunci cand e vorba despre partide care gestioneaza tara.
La PD e - totusi! - mai multa liniste, democratii ramanand obedienti fata de fostul lor lider, Traian Basescu. Nu e neaparat un calm dezirabil, caci un partid in care nu exista o dinamica interna normala ajunge - mai devreme ori mai tarziu - in impas (de autoritate, de idei, de solutii de succesiune...).
Mult mai interesanta e situatia din PNL, unde se tot inregistreaza "dizidente" de felul celor pe care le-am numit deja. Nu neaparat cu vreun deficit de stabilitate: presedintele partidului, Calin Popescu Tariceanu, totodata premier, e sustinut constant de o larga majoritate a liberalilor, aproape de unanimitate. De cate ori s-au facut incercari de creare a unor grupari "dizidente" sau de lansare a unor platforme "alternative", forurile PNL le-au respins. Atunci cand vehementa critica la adresa lui Tariceanu si a politicii adoptate de PNL a devenit stridenta, Delegatia Permanenta a reactionat, i-a pus in discutie pe razvratiti si le-a cerut sa-si exercite dreptul la diversitatea de opinie in interiorul partidului, nu facand valuri in presa. A fost si un caz de sanctionare (Cristian Boureanu). Niciodata, de la preluarea sefiei de catre Tariceanu, pozitia sa nu a fost cu adevarat amenintata.
In joc se mai afla - se stie - si presedintele Basescu, respectiv fostul lider liberal Stolojan, ajuns consilier al celui dintai. Nu e un secret ca seful statului a mizat pe alt scenariu pentru perioada actuala: Basescu a fost sigur ca PNL si PD vor fuziona ca partid "popular" si ca il va putea instala ca premier pe Stolojan. Proiectul s-a dovedit neviabil intrucat presupunea din partea PNL renuntarea la identitatea liberala. Neintelegand situatia, Basescu si PD s-au grabit, parasind stanga si trecand la "popularism". Tandemul s-a dezechilibrat si au aparut tensiunile stiute. Ele vor putea fi depasite atunci cand PD-ul va face o miscare de redresare a ambarcatiunii Aliantei. De pilda, reasumandu-si o identitate de centru-stanga. Oricum, e la fel de limpede, recunoscut ca atare, faptul ca Stolojan, Mona Musca sau Raluca Turcan sunt fideli ai lui Stolojan si sustin proiectul fuziunii liberal-democrate, ca si mai-independentul Stoica. Orban sau Antonescu - dimpotriva, s-au pronuntat nu doar pentru mentinerea identitatii liberale, ci chiar pentru ruperea Aliantei cu democratii. Dupa toate semnele si pe langa intentiile de afirmare personala, Orban formuleaza public mesaje ale gruparii din jurul lui Dinu Patriciu, in timp ce Antonescu pare un politician "nealiniat".
Recentul episod provocat de criticile lui Crin Antonescu la adresa lui Tariceanu spune multe despre functionarea interna a PNL. Atacul a fost taios: premierul si-ar fi alcatuit la guvern o echipa din "apropiati" etc. etc. etc. Critic si fata de Basescu si de Stolojan, Antonescu n-a putut fi banuit ca face jocul Cotrocenilor. Nonconformist din fire, el pare mai degraba sa aiba dificultati in a se resemna cu... stabilitatea din PNL. Argumentele sale nu tin: doar nu e de imaginat ca un prim-ministru ar trebui sa-si alcatuiasca echipa din dusmani! In realitate, Tariceanu are un comportament de o moderatie remarcabila, evitand conflictele si lasand mica sansa de atac rational impotriva sa. Conduce eficient si cu eleganta cel mai performant guvern al Romaniei postcomuniste, beneficiind si de conjunctura favorabila (crestere economica, integrare europeana). "Dizidentele" de felul celei a lui Crin Antonescu, "sanatoase" in dinamica interna a vietii de partid, produc si asemenea consecinte: fac mai clara "radiografia" stabilitatii PNL. Ceilalti contributori la ecuatia guvernarii vor trebui sa-si elaboreze strategiile pornind de la acest adevar...

---

Despre autor: