Deciziile judecatorilor pot fi criticate de puterea executiva

Reprezentantii puterii legislative si executive au dreptul sa critice activitatea puterii judecatoresti cu conditia ca exercitarea acesteia din urma sa nu fie limitata. Acesta este raspunsul Curtii Constitutionale la sesizarea trimisa de Iulian Gilca, presedintele Consiliului Suprem al Magistraturii. Un numar de magistrati au intocmit o sesizare privind unele declaratii ale presedintelui Traian Basescu si ale unor ministri, declaratii considerate drept o imixtiune nepermisa in derularea actului de justitie. Iulian Gilca a trimis memoriul la Curtea Constitutionala dupa sedinta CSM din 9 martie.
Magistratii semnatari l-au acuzat pe Basescu ca a identificat coruptii din justitie in judecatori si a amenintat cu excluderea din magistratura a judecatorilor ce nu dau rezultatele cerute de oficialii UE. Premierului Tariceanu i s-a reprosat ca a catalogat sistemul judiciar drept "ticalosit". Si membri ai cabinetului Tariceanu au fost acuzati pentru afirmatii defaimatoare la adresa puterii judecatoresti: Monica Macovei pentru ca a spus ca 70% dintre magistrati sunt corupti, iar Eugen Nicolaescu a emis judecati de valoare fata de magistrati in functie de deciziile care-i convin. "Si acestea sunt numai cateva din actiunile de defaimare, demonetizare, discriminare a magistraturii", se arata in memoriul Asociatiei Magistratilor din Romania. Toate aceste declaratii i-au facut pe magistrati sa ceara Curtii solutionarea acestui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice reprezentate de cei reclamati si autoritatea judecatoreasca.

Dreptul la opinie ramane intact

Sesizarea AMR catre Gilca a fost trimisa Curtii si la solicitarea presedintelui Basescu. Acesta a spus ca judecatorii de la Curtea Constitutionala trebuie sa stabileasca limitele intre care presedintele Romaniei se poate adresa altei puteri a statului in afara celei din care face parte. Curtea a decis ieri, cu majoritate de voturi, ca in acest caz nu este vorba de un conflict constitutional intre puterile statului. Membrii sai s-au bazat, in luarea acestei decizii, pe un precedent din 2005 din jurisprudenta Curtii solutionat printr-o hotarare in care se mentiona ca "opiniile, judecatile de valoare sau afirmatiile titularului unui mandat de demnitate publica sau ale conducatorului unei autoritati publice referitoare la alte autoritati publice nu constituie prin ele insele conflictele juridice atat timp cat nu produc nici un efect juridic".
Pentru Curtea Constitutionala, conceptul de "conflict constitutional intre puterile statului" inseamna ca o autoritate isi aroga, prin acte si actiuni concrete, atributii care revin prin Constitutie altor autoritati sau refuza sa le indeplineasca pe cele care ii revin. Altfel spus, seful statului si ministrii n-au decat sa critice cat vor, cu conditia ca opiniile sa nu fie urmate de imixtiuni concrete in derularea actului de justitie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe