Descoperire stiintifica importanta la Timisoara. Arheologii de la Muzeul Banatului au inceput cercetarile in centrul orasului, unde, dupa primele analize, au gasit un sistem de canalizare din vremea Imperiului Austro-Ungar, dar si materiale ce ar put

Descoperire stiintifica importanta la Timisoara. Arheologii de la Muzeul Banatului au inceput cercetarile in centrul orasului, unde, dupa primele analize, au gasit un sistem de canalizare din vremea Imperiului Austro-Ungar, dar si materiale ce ar putea proveni din vechea cetate medievala.
In urma cu cateva zile, cand muncitorii au sapat fundatia pentru modernizarea liniilor de tramvai, au observat niste constructii neobisnuite la o adancime de cativa metri, astfel ca au sistat lucrarile si i-au anuntat pe arheologii de la Muzeul Banatului.
"Sunt niste canalizari austriece, dar incep sa apara materiale care par sa fie chiar mai vechi decat aceasta perioada. In zona aceasta era cam centrul cetatii. Dupa planurile austriece si planurile mai vechi, din perioada turceasca, aici existau si constructii din structura de lemn", a declarat muzeograful Dan Ciubotaru. Dupa cateva ore de analize a fragmentelor de ceramica, os, lemn si caramida, arheologii au ajuns la concluzia ca vestigiile dateaza din secolele XVI - XVII si par sa fie ramasite ale cetatii medievale a Timisoarei.

Lucrarile la liniile de tramvai, oprite

Arheologii spera sa scoata la iveala, pe langa locuinta medievala, si un drum pietruit, transmite Mediafax. "Sap la o structura din lemn din perioada medievala, cred. Pare sa fie o portiune dintr-un drum al cetatii si e posibil sa fi avut o structura din lemn. Curatam toata portiunea, care se intinde pe o suprafata mare, si vom vedea daca e strada", a spus Sandu Flutur, muzeograf specializat arheologie romana.
In Piata Libertatii din Timisoara a fost deschis un santier arheologic, iar lucrarile la liniile de tramvai au fost oprite. "Majoritatea materialelor sunt materiale medievale care se incadreaza in secolele XVI-XVII, care au fost descoperite aici, in zona locuintelor.
Sunt materiale ceramice, resturi de vase, cuie si oase de animale, care provin din dieta oamenilor. Am descoperit podina unei locuinte, probabil medievala. Aici sunt stalpii de fundatie ai cladirii. Timisoara a fost construita pe un teren de mlastina si, ca sa suporte presiunea statica a cladirilor, au fost implantate trunchiuri de stejar, barne", a declarat prof. univ. dr. in arheologie Florin Drasovean.

Oras baroc

Cladirile cele mai vechi ale actualului centru istoric al Timisoarei au fost construite la inceputul secolului al XVIII-lea, motiv pentru care Timisoara este cunoscuta ca un oras baroc. Orasul insa este mult mai vechi dar, cu exceptia unei parti din Castelul Huniade, nici structura urbana medievala, nici cladirile dinainte de 1716 nu mai pot fi vazute astazi. Timisoara este situata pe o campie mlastinoasa unde doua rauri, Timis si Bega, inundau periodic teritoriul. Numele orasului provine de la raul Timis care avea o larga retea de mlastini si afluenti. Unii istorici presupun ca o fortareata romana numita Zenobara sau Zambara a existat in aceste locuri. Aceasta ar fi fost mai tarziu cucerita de goti si avari, ultimii dand numele de Bega unuia dintre rauri.
Arheologii nu au gasit urmele acestei fortarete si se presupune ca a fost inghitita de mlastini. Totusi, in partea nordica a orasului, urme ale asa-zisului "sant de fortareata romana" pot fi vazute, desi nu pot fi foarte corect datate.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.