Melcul DNA

In pragul raportului preliminar de tara, in care riscam un cartonas galben pe domeniul luptei anticoruptie, Directia Nationala Anticoruptie (fostul PNA) nu se poate mandri cu rezultate convingatoare, dupa cele noua luni de mandat ale procurorului sef, Daniel Marius Morar. Nu se poate sustine ca exista un dosar de mare coruptie finalizat, iar cele doua cu parlamentari (Ion Dumitru si Emilian Vasile Cutean) au fost finalizate prin trimiteri in judecata pentru infractiuni de abuz in serviciu, care sunt conexe infractiunilor de coruptie. Pe de alta parte, majoritatea dosarelor finalizate de DNA cu rechizitorii, in ultimele noua luni, sunt dosare incepute si instrumentate sub mandatul fostului sef al PNA, Ioan Amarie.
Din informatiile de presa afisate pe site-ul DNA, rezulta ca in perioada august 2005 - mai 2006 (adica cele noua luni de activitate ale echipei lui Morar) principala institutie de combatere a coruptiei a finalizat doar 24 de rechizitorii, care privesc "pesti" de talie mijlocie, mai precis cativa magistrati, ofiteri de politie si SRI, vamesi, directori de institutii publice, precum si alte categorii de calibru mai mic. De remarcat, cinci din rechizitorii au fost emise in prima jumatate a lunii mai a.c. Cu exceptia lui Serban Mihailescu, fost secretar general al Guvernului (inculpat saptamana trecuta pentru cateva pusti de vanatoare), nici un nume sonor de pe scena politica romaneasca nu a fost deferit instantelor de judecata.
Cele 24 de rechizitorii finalizate de echipa lui Morar constituie un rezultat jenant raportat la puternicul efectiv al institutiei: 119 procurori, 76 de ofiteri de politie judiciara si peste 60 de specialisti pe diferite segmente (specialisti care au rolul de a realiza rapoarte de constatare tehnice tocmai pentru a se scurta durata anchetelor). Daca scadem procurorii de reprezentare judiciara (cei care sustin in completele de judecata rechizitoriile DNA), ramanem cu circa 100 de procurori operativi. Rezulta ca in cele noua luni de sefie ale lui Daniel Morar, circa 80 de procurori nu au finalizat nici un rechizitoriu, ceea ce inseamna ca trei sferturi dintre ei au avut un rol decorativ. Daca ne gandim si la trupele de politisti si experti pe care ii au la indemana procurorii DNA - ajutoare pe care procurorii DIICOT, de la marea criminalitate economico-financiara si terorism, nu le au - precum si la imensul buget alocat, rezultatele DNA ar trebui sa ingrijoreze pe toti factorii de raspundere din Justitie. Amintim ca raportul "Freedom House" din martie 2005 asupra activitatii PNA sub patronajul lui Ioan Amarie releva faptul ca pe 2004, bugetul institutiei a fost de 15 milioane euro, iar un corupt trimis in judecata si condamnat definitiv a costat statul peste 100.000 euro.
Politica de cadre indoielnica
Potrivit unor surse avizate, actuala echipa a lui Daniel Morar s-a constituit prin schimbarea a peste 50% din procurorii de pe vremea lui Amarie, dupa o adevarata "epurare pe criterii de obedienta fata de vechea conducere". S-au spart vechile echipe operative ale lui Amarie, iar persoane cu experienta din institutie ne-au declarat, sub protectia anonimatului, ca "cei care au ramas nu erau din cine trebuie". S-a mizat in principal pe aducerea de procurori tineri din provincie, astfel incat in prezent majoritatea magistratilor DNA au grade de procurori de tribunal sau, culmea, de judecatorie. Ei nu au lucrat vreodata la un parchet de curte de apel sau la Parchetul General pana sa promoveze la DNA. Iar gradul lor de eficienta se vede. Este evident ca procurorii adusi de la furturi de masini si talharii, direct la marea coruptie, sunt departe de a avea experienta necesara pe cazuri complexe de coruptie, dar in fata acestui neajuns procurorul sef Daniel Morar a declarat, cu optimism, la ultima sa conferinta de presa ca "ce nu stiu invata". Destui dintre ei nu au facut nici un flagrant in viata lor, despre un dosar de mita sau trafic de influenta nici vorba pana sa ajunga la DNA. Exista chiar si sefi de unitati teritoriale ale DNA aflati in aceste situatii jenante, desi nu e vina lor pentru ca au fost promovati in respectivele functii.
Unitati teritoriale cu rezultate "0"
DNA activeaza in prezent cu 15 unitati teritoriale si o unitate centrala formata la randul ei din doua unitati operative. Daca raportam cele 24 de rechizitorii la numarul de unitati, rezulta ca procentul de eficienta este de circa 1,5 rechizitorii per unitate, in ultimele noua luni. Dar lucrurile nu stau nici macar asa in realitate, deoarece "greul" anchetelor este dus de cele doua sectii centrale ale DNA. Sunt unitati teritoriale cu rezultate pe ultimul an intre zero si un rechizitoriu pe marea coruptie, precum Iasi, Suceava, Bacau, Galati, Constanta, Brasov, Cluj si altele. Daca raportam bugetul de peste 15 milioane euro, anual, al DNA la numarul de 24 de rechizitorii, ajungem la niste costuri colosale pentru fiecare act de sesizare al instantei reusit de echipa lui Morar. Daca unii dintre procurori pot raporta in ultimii ani cifra de 13 rechizitorii la DNA (cazul tanarului procuror Claudiu Dumitrescu, numit recent ca sef al serviciului care se ocupa de fraudele cu fonduri europene, dupa ce a tinut practic sectia in spate de unul singur) altii au "0" rechizitorii, dar continua sa stea la DNA, fara sa fie returnati la parchetele unde demonstrau ceva rezultate inainte si ar putea fi mai de folos. La ultima sa conferinta de presa, seful DNA, Daniel Morar, anunta ca va face pana in luna iunie o evaluare a sectiilor teritoriale ale DNA si va vedea cine va fi sau nu revocat din functie. S-au facut si promisiuni de finalizare "intr-o luna, doua" a unor mari dosare (precum cel al vicepremierului George Copos), promisiuni care nu s-au mai vazut vreodata la DNA. Pana atunci insa, lupta anticoruptie ramane incalzita la flacara mica.

---

Despre autor: