Pana la 30 aprilie este deschisa in sala "Constantin BrancuSi" din Palatul Parlamentului, expozitia "Dialog interetnic in spatiul romanesc"Traditii interculturale de varsta istoriei

In imensa sala "Constantin Brancusi" din incinta Palatului Parlamentului este rumoare. Intre grupuri de oameni purtand costume populare maghiare, turcesti, sasesti, lipovenesti, se misca, discutand in soapta, zeci de "civili" atrasi de un proeminent eveniment cultural. Dincolo de prezenta diferitelor formatii reprezentand diverse etnii traitoare pe pamant romanesc, sala e presarata cu manechine costumate in fel si fel de chipuri, pe pereti se afla mostre elocvente ale unor mestesuguri stravechi, adica unelte si materiale, undeva este inchipuita chiar o harta schematica, avand menirea sa sugereze in ce zone ale tarii noastre si-au facut salas nationalitati conlocuitoare.
In acest cadru a avut loc, miercuri la pranz, sub egida Serviciului pentru ambientare si expozitii a Camerei Deputatilor, vernisajul expozitiei, sugestiv intitulate "Dialog interetnic in spatiul romanesc". Este un demers de exceptie, realizat in colaborare de doua institutii de patrimoniu, Muzeul National al Statului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti si Muzeul de Arta Populara din Constanta. Prin fata microfonului, un reprezentant al gazdelor i-a invitat sa se perinde si sa se adreseze asistentei, intre altii, pe Virgil Nitulescu, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, pe conf. univ. dr. Paula Popoiu, directoarea Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti", coordonatoarea proiectului, pe experimentata cercetatoare Georgeta Stoica, fost director al Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti", pe dr. Maria Magiru, directorul Muzeului de Arta Populara din Constanta, pe Lia Cosma, director de imagine la Muzeul Satului etc. Fiecare dintre vorbitori a subliniat, din unghiuri diferite, atat importanta evenimentelor, care continua ideatic expozitii cu tematica inedita sau similara organizate in anii trecuti, cat si realitatea unor traditii interculturale a caror varsta este istoria insasi.
In Declaratia de la Mexic privind politicile culturale, datand din 1982, se scrie limpede si foarte adevarat: "Toate culturile fac parte din patrimoniul comun al umanitatii. Identitatea culturala a unui popor se innoieste si se imbogateste in contact cu traditiile si valorile altor popoare". Unul dintre vorbitori a dat chiar un verdict, fara putinta de a fi tagaduit: Europa lipsita de valorile interculturalitatii n-ar fi nimic. Intr-adevar, in epoca noastra, care este si a globalizarii, identitatea fiecarei etnii se distinge prin cultura sa materiala si imateriala, prin pastrarea nealterata a traditiilor. Tot ce se afla in expozitia la care ne referim este cuprins in patrimoniul celor doua muzee amintite, al Satului din Bucuresti si de Arta Populara din Constanta. Organizatorii au dorit si au reusit sa aduca in atentia publicului si mai ales a reprezentantilor comunitatii etnice din Romania, faptul ca in minunatele colectii de obiecte din cele doua institutii, unele expuse pentru prima data, se constituie, chiar daca nu lacune ce se cuvin completate, in dovezi ale bunei convietuiri, intre etnii, de-a lungul sutelor de ani. Expozitia este structurata pe coordonata Nord (Transilvania)-Sud (Dobrogea) - a spus dna Paula Popoiu - pentru a putea sublinia diferentele, dar si legaturile comune, interconexiunea intre nordul mai apropiat Occidentului si sudul mai expus spatiului oriental, mai iubitor de soare si "taifasuri", dar in care si-a gasit adapost, pana la inceput de secol XX, spiritul ordonat si riguros al germanilor, intemeietori de sate atat in nordul cat si in sudul Dobrogei.
Expozitia nu s-a dorit una didactica - noteaza aceiasi doamna Paula Popoiu. De aceea pentru noi a contat mai putin istoria etniei cat etalarea obiectelor care sa ne ajute la identificarea secuilor, sasilor, maghiarilor, turcilor, tatarilor, rromilor, lipovenilor si a tuturor celor cu care am impartit, de-a lungul istoriei, un destin comun, care uneori ne-a apropiat, alteori ne-a invrajbit, dar totdeauna ne-a ajutat sa construim o civilizatie europeana in esenta, dar rafinata de poezia marilor spatii si nelinisti orientale. Elocvent mi s-a parut faptul ca, in afara unui patrimoniu material, bogat si sugestiv, reprezentat in expozitie prin obiecte casnice, unelte, elemente de port traditional, organizatorii au simtit nevoia prezentarii si a patrimoniului imaterial. Acesta, tinand de obiceiuri, muzica, dans, a fost etalat cu talent si credinta intr-un spectacol multicultural. Am avut astfel prilejul sa-i aplaudam fara retinere pe cei din grupul de dansuri sasesti al Forumului German din Sibiu, condus de Vlad Popa, pe componentii grupului folcloric al sarbilor din Dinias, jud. Timis, indrumat de Teodor Zelico. Au impresionat, de asemenea, dansurile pe ritmuri orientale prezentate de Ansamblul Kara-Su din Medgidia, condus de Iusuf Iasemin, la fel duetul muzical maghiar si nu mai putin intalnirea cu muzica rromilor, prilejuita de Claudiu Raducanu. Intr-adevar, ne demonstreaza expozitia "Dialog interetnic in spatiul romanesc", ca vom intra in Europa bogati in spirit, intrucat traditiile interculturale din Romania au varsta istoriei.

---

Despre autor: