Un studiu realizat de cercetatorii suedezi atrage atentia ca exista un exces al campaniilor
de depistare precoce a cancerului de san. Acest exces consta in diagnosticarea ca tumori maligne a unor tumori benigne. Asa se explica de ce adesea se procedeaza corect cand este consultat un al doilea specialist pentru confirmarea diagnosticului.

Potrivit unui studiu efectuat in Suedia si publicat recent in Le Figaro, unele tumori sunt depistate si adesea tratate chiar atunci cand ele nu pun probleme de sanatate. Studiul publicat in British Medical Journal la inceputul lunii releva ca 10% dintre cancerele sanului depistate in cadrul programelor organizate sunt subdiagnosticate, in sensul ca sunt tumori care nu pun in pericol sanatatea.
REDUCEREA MORTALITATII. La mijlocul anilor a€™80, in premiera, medicii suedezi au demonstrat ca ar fi posibila reducerea mortalitatii prin cancerul sanului cu 30%, daca femeile intre 50 si 74 de ani ar efectua sistematic o mamografie care sa permita depistarea precoce si un tratament corect. Aceasta conduita a permis ca tumorile sanului chiar de dimensiuni reduse sa fie mai bine monitorizate. In paralel cu acest demers, s-a pus intrebarea daca nu cumva detectarea unor tumori mici nu ar justifica intotdeauna tratamentul si interventia chirurgicala. Pentru a lamuri aceasta problema, Sophia Zackrisson, de la Departamentul de Analize Epidemiologice Malmo din Suedia, si echipa sa au intreprins un studiu. Specialistii au pornit studiul lor de la un alt studiu intreprins in Suedia intre 1976 si 1978, la care au participat peste 42.000 de femei intre 45 si 69 de ani. Datele obtinute inca din primii ani de studiu au determinat ca, din 1987, in Suedia, depistarea cancerului sanului la femeile intre 50 si 74 de ani sa se efectueze la nivel national. Dar cercetatorii suedezi au observat ca aproximativ 10% dintre cancerele sanului au fost diagnosticate pripit ca fiind tumori neoplazice, in cadrul campaniilor de depistare sistematica, precoce a acestei boli.
IPOTEZE. Pentru a se da o explicatie s-au lansat mai multe ipoteze. Ar putea fi vorba de greseli pozitive constand in diagnostic eronat. De asemenea, se putea ca femeilor carora li s-a detectat cancerul sa fi decedat la scurt timp dupa diagnosticare din cu totul alt motiv, fara ca tumora sa fi avut ragazul de a se dezvolta. Si in sfarsit s-ar fi putut ca sa fi fost depistate cancere cu evolutie lenta, fara sa atinga niciodata simptomatologie proprie acestei boli si sa intre in categoria de speranta normala de viata.

DEPISTARE