In ceea ce priveste institutiile romanesti care gestioneaza fonduri structurale, Kallas considera ca acestea au inca nevoie de ajustari, fiind necesara o mai buna pregatire a functionarilor insarcinati cu supravegherea lor, pentru a preveni fraudele.
El a subliniat faptul ca, pentru a preveni fraudele comise cu bani europeni, in primul rand trebuie sa existe agentii specializate care sa se ocupe de aceste fonduri, precum si oameni pregatiti pentru aceasta activitate.
Un alt aspect care se impune este legat de clarificarea, prin legi, a actiunilor legate de achizitii, mai ales de cele publice. In sprijinul afirmatiilor sale, Kallas a adaugat ca reglementarile europene privind licitatiile si achizitiile publice sunt foarte stricte si ele vor trebui sa fie introduse si in Romania.
Evitarea conflictelor de interese la nivelul factorilor de decizie a fost cel de-al treilea aspect evidentiat de comisar pentru lupta antifrauda. "Va trebui sa stim care sunt interesele economice ale persoanelor cu putere de decizie", a spus el, exemplificand cazul tarilor europene in care in declaratiile de intentie ale acestor persoane se precizeaza daca aceste persoane au investit in actiuni. Comisarul european a atras atentia asupra faptului ca oamenii recrutati de agentii pentru gestionarea fondurilor structurale trebuie pregatiti foarte bine, in caz contrar existand pericolul ca, din cauza deficientelor de gestiune, sa se ajunga in situatia ca o parte a acestor bani sa fie returnata.
Referitor la activitatea judecatorilor, Kallas a apreciat ca situatia din Romania ar putea fi comparata cu cea care a fost in Estonia (tara natala a comisarului european), in preajma aderarii la UE, perioada in care judecatorii erau "curati", dar nu erau competenti.
Cu aproape doua saptamani in urma, intr-un raport al Departamentului Guvernamental pentru Lupta Antifrauda (DLAF), se preciza ca institutia a deschis in acest an 51 de dosare privind eventuale fraude in utilizarea fondurilor europene, dintre care 43 de cazuri au fost finalizate, valoarea totala a contractelor de finantare supuse controlului ridicandu-se la aproximativ 100 de milioane de euro.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro