In Germania, modificarea genetica a plantelor nu este vazuta cu ochi buni. Exista, insa, si exceptii. De exemplu, in domeniul silviculturii.

Proiecte recente din cercetarea forestiera arata ca unele modificari genetice nu dauneaza nicidecum mediului inconjurator. Mai mult, in unele cazuri, acesta are de profitat. Studiile cele mai avansate in vederea unor utilizari practice au ca obiect plopul, al carui genom a fost in intregime descifrat. Dupa cum explica Thomas Teichmann de la Institutul de Botanica Forestiera al Universitatii din Gottingen, cu ajutorul unor agrobacterii in acest arbore pot fi introduse cu usurinta gene straine. Plopii ating in numai cinci ani marimea la care sa poata fi valorificati. In felul acesta, plantatiile cu plopi pot fi taiate inainte sa existe riscul propagarii genelor in mediul inconjurator prin imprastierea polenului. Un domeniu de aplicare pentru plopii modificati genetic il constituie fabricarea hartiei. De regula, hartia este produsa din lemn de conifere. Daca prin manipulare genetica plopul dobandeste insusirea de a avea o fibra mai lunga, hartia obtinuta va fi de aceeasi calitate, in schimb procesul de fabricatie este nepoluant. Pana in prezent, in Germania au fost autorizate doua plantatii experimentale de plopi modificati genetic. In urma acestora, cercetatorii au constatat ca plopii degradeaza metalele grele, cum ar fi cupru si cadmiu, din solurile extrem de poluate. Gena straina introdusa in plopi are drept efect faptul ca celulele vegetale produc mai mult glutathion. Datorita acestuia, ele pot prelua metalele grele din sol.