Tundrea va fi rejudecat

Instanta suprema a admis recursul procurorilor brasoveni in cazul lui Marcel Tundrea, gorjeanul care a facut 12 ani de ani de detentie pentru o crima si un viol pe care sustine ca nu le-a comis. Concret, instanta suprema a decis casarea hotararilor celor doua instante brasovene numai in ceea ce priveste infractiunea de omor calificat. Astfel, Tribunalul Brasov va trebui sa stabileasca daca Tundrea este asasinul tinerei de 14 ani, gasita moarta pe malul unui rau. De asemenea, judecatorii brasoveni vor trebui sa stabileasca daca in cazul lui Tundrea a fost comisa o eroare judiciara.
Cazul Tundrea a fost redeschis in 2004, dupa ce procurorul gorjean Emil Mota de la Tribunalul Gorj a cerut revizuirea dosarului barbatului, care executase 12 ani din cei 25 la cati a fost condamnat. Procurorul constatase ca Marcel Ilie Tundrea, in varsta de 56 de ani, a fost arestat in baza unei marturii depuse de o vecina care, ulterior, ar fi recunoscut ca a mintit, femeia murind intre timp. Cererea de revizuire a fost depusa la Tribunalul Gorj, insa Tundrea a solicitat stramutarea procesului sau, instanta suprema stabilind ca dosarul sa fie solutionat de Tribunalul Brasov. Atat Tribunalul Brasov, cat si Curtea de Apel brasoveana au stabilit ca Tundrea nu este vinovat de faptele pentru care a facut 12 ani de inchisoare, respectiv viol si omor calificat. Parchetul Curtii de Apel Brasov a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Acuzat de viol si crima
Prin rechizitoriul din 9 noiembrie 1992 al Parchetului Tribunalului Gorj, Tundrea a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru viol urmat de moartea victimei. Anchetatorii sustin ca, in 16 iunie 1992, Tundrea a intretinut raporturi sexuale cu Mioara Gherase, in varsta de 14 ani, fara consimtamantul acesteia, intr-un loc izolat, pe marginea paraului Valea Mare din apropierea satului Pojogeni. In timpul violului, victimei i-a fost umpluta gura cu pietre de rau, ceea ce a dus la sufocarea acesteia. In timpul autopsiei, doua pietre au fost gasite in cavitatea bucala si faringe, victima avand rupturi de perineu si ficat, fractura de coasta si deflorare vaginala. Legistii au recoltat un tampon vaginal, fata avand grupa sanguina A2. Medicii legisti craioveni au constatat ca sangele recoltat de la locul crimei apartine unei persoane cu grupa sanguina A. Dupa o saptamana, in urma declaratiilor unor martori, anchetatorii au ajuns la Tundrea, care a fost examinat medico-legal, constatandu-se ca acesta avea "leziuni pe corp, membre si la nivelul organelor genitale, produse cu aproximativ o saptamana in urma", respectiv zgarieturi. Medicii au suspectat ca leziunile din zona genitala ar fi putut fi provocate in timpul unui act sexual violent. Din locuinta lui Tundrea au fost ridicate doua camasi, pantaloni si chiloti, toate patate de sange, hainele fiind examinate biocriminalistic. Sangele de pe camasi indica grupele A si AB.
Proba ADN
Tundrea a fost condamnat la sapte ani de inchisoare pentru viol si 20 de ani de detentie pentru omor calificat, judecatorii aplicand un spor de cinci ani. Intre timp, potrivit Mediafax, in urma unui raport medico-legal, criminologii au constatat ca probele in cazul Marcel Tundrea nu-l exclud ca autor al violului pentru care a fost condamnat la inchisoare, cerandu-se instantei sa dispuna deshumarea tinerei pentru a realiza un test ADN. Potrivit raportului intocmit de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu a fost respectata procedura de recoltate a probelor biologice de catre anchetatori, in cazul uciderii Mioarei Gherase, in 16 iunie 1992. Documentul releva ca, in urma examinarii documentatiei medico-legale din dosarul lui Marcel Tundrea, a rapoartelor de constatare biocriminalistica si a declaratiilor unor martori, barbatul nu poate fi exclus ca autor al infractiunii de viol. Totusi, dupa deshumarea victimei si analizele efectuate, in iunie 2005, s-a stabilit ca profilul ADN al violatorului fetei de 14 ani ucise in 1992 nu seamana cu cel al lui Tundrea. (M.V.R.)

---

Despre autor: