Breviar de aprilie 2006

Anul 2006 nu ne scuteste de inundatii mari. Aproape toata Europa Centrala sufera. Unde infrastructura este mai precara si capacitatea administrativa mai slaba, consecintele sunt mai severe. Inundatiile afecteaza cca 20 de judete in Romania si lunile ploioase abia vin. Avand in vedere intarzierile mari in organizarea mecanismelor pentru absorbtia fondurilor UE (vezi unitatea de efectuare a platilor in agricultura) este urgentisim sa se examineze implicatiile acestei stari prin prisma nevoii de a raspunde la efectele unor situatii exceptionale in contextul schimbarilor de clima si al deforestarilor criminale din ultimul deceniu. Si anul trecut am abordat acest subiect; revin, intrucat nu se poate concepe ""amenajarea teritoriului"" in Romania fara investitii majore in infrastructura, iar acestea trebuie sa beneficieze de fonduri UE, avand in vedere anvergura lor. Trebuie organizat un program serios si ferm in aplicare in acest scop. Si trebuie pedepsiti cu mare severitate cei care au taiat padurile orbeste. Padurile, in domeniul public, fie retrocedate, trebuie protejate. Aici este vorba de interes public in cel mai inalt grad, de viata a sute de mii de oameni.
Deficitul comercial a crescut in primele doua luni cu peste 55% fata de perioada corespondenta a anului trecut. Acest ritm este mult prea alert pentru a nu mentine preocuparea fata de evolutia deficitelor externe. Sunt voci care arata viteza mai mare a exporturilor de masini si echipamente, ca si cresterea importului de echipamente. Se argumenteaza ca: a) au loc modificari calitative structurale in exportul romanesc; b) importul tot mai mare de masini si echipamente s-ar regasi in formarea bruta de investitii fixe (care au crescut in 2005 cu cca 13% fata de 2004), in retehnologizarea economiei romanesti. Unii s-au entuziasmat vorbind chiar de o ""noua industrializare"" a tarii. Vocile optimiste amintesc si de intrarile de capital mari, care ar fi indestulatoare pentru finantarea unor deficite de cont curent de peste 8% din PIB.
Sunt voci optimiste ce nu vorbesc in vant. Dar ar fi o eroare sa se treaca cu nonsalanta peste viteza mare de crestere a importurilor nete. Este inca prea devreme sa decidem daca, intr-adevar, exportul nostru cunoaste un proces intens de primenire structurala. Lohn-ul este mai raspandit decat in industriile confectiilor, incaltamintei si mobilei. Si nici nu este firesc sa contabilizam veniturile obtinute din privatizari majore pentru a calcula coeficientul de acoperire a deficitului de cont curent. Are sens, deci, sa fim preocupati de deficite externe in crestere rapida si de ceea ce sta la originea lor. Pe de alta parte nu impartasesc dramatismul analizei lui Mihai Tanasescu, care face o analogie cu ultimii ani a€™90 in Asia de Sud-Est. Tarile asiatice nu au beneficiat de ancora UE si au avut cursuri de schimb fixe, care au clacat la un moment dat. Este adevarat ca noi am liberalizat aproape completamente contul de capital, dar avem o flexibilitate a cursului si finantele publice nu sunt intr-o stare de plans. Nici nu cred ca bugetul public poate lupta cu eficacitate impotriva deficitelor externe, cand acestea sunt conduse in principal de creditul neguvernamental, adica de sectorul privat. Dezbarata de accente dramatice, observatia dlui Tanasescu este de considerat, inclusiv indemnul de a avea o mai buna conlucrare intre politica monetara si celelalte instrumente de politica economica. Problema deficitelor externe trebuie sa fie in atentia BNR si a Guvernului, a cercurilor de afaceri autohtone. Sa speram totodata ca raportul Comisiei UE din mai va induce un ritm mai inalt al investitiilor productive in Romania.
Hyundai a ales Cehia pentru o investitie auto de peste 1 miliard euro. Statul ceh va acorda firmei japoneze inlesniri fiscale si ajutoare directe ce vor acoperi 10 ani. Cehia, desi in Uniune, stie sa foloseasca mijloace pentru a atrage investitii majore. Guvernul nostru sa ia aminte la aceasta stire si altele ca ea.

---

Despre autor: