Mai mult chiar, grefiera Camelia Coman, in sustinerea sa, a afirmat ca Danut Cornoiu si Luana Stancu i-ar fi cerut transferarea dosarului de la un complet la altul. Insa, cand presedintele sectiei civile i-a adus la cunostinta Cameliei Coman, precum si grefierei Virginia Ezer, despre ancheta declansata de CSM si le-a comunicat faptul ca asteapta un raspuns cu privire la motivarea care a stat la baza transferarii, nici una dintre grefiere nu a ripostat. Pe de alta parte, Stoica a aratat ca nu exista semnatura lui Cornoiu pe dosarul privind imobilul in cauza, de aprobare a transferarii la un alt complet.
Danut Cornoiu poate contesta decizia de excludere a sa din magistratura cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in termen de cinci zile.
Nereguli observate
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a audiat ieri pe judecatorul Margareta Ionescu, presedintele completului initial desemnat aleatoriu pentru solutionarea procesului privind retrocedarea imobilului in care locuiesc si parintii ministrului Justitiei. Aceasta a sustinut, in fata Camerei judecatorilor CSM ca, desi a remarcat anumite nereguli, a preferat sa nu le dea atata importanta, "sa nu intinda pelteaua", apreciind ca ar fi fost "neelegant" din partea sa. Margareta Ionescu a aratat ca, in termenul din iunie 2005 al procesului amanase judecarea dosarului pentru luna septembrie, perioada in care cazul a fost transferat de la completul 1 - pe care il prezida - la completul 2. Magistratul a mai spus ca a cerut lamuriri de la grefiera Camelia Coman, in birou fiind de fata si judecatoarea Surdescu. "Mi-a spus ca a fost chemata de presedintele Cornoiu si judecatoarea Stancu, rugand-o sa treaca dosarul la completul 2", a spus Ionescu. Ea a precizat ca grefiera "i-a soptit" aceasta informatie si ca era bulversata de intrebare.
"Am executat"
Dupa judecatoarea Margareta Ionescu, Camera judecatorilor CSM a trecut la audierea grefierei Camelia Coman, care a relatat ca a fost chemata de presedintele Cornoiu si Luana Stancu, amandoi spunandu-i sa treaca dosarul la completul 2. "Am executat. Nu am intrebat de ce mi s-a cerut acest lucru", a spus grefiera. Dupa ce a fost intrebata de judecatoarea Ionescu de ce dosarul in cauza lipseste de pe lista de sedinte a completului I, grefiera i-a comunicat presedintelui sectiei civile, Danut Cornoiu, acest lucru. Cornoiu i-ar fi replicat ca, daca Ionescu are intrebari, sa vina la el.
Camera de judecatori a CSM i-a audiat in acest caz si pe Florin Costiniu, Vasile Culcea, precum si pe grefiera Virginia Ezer.
Luana Stancu s-a pensionat
In 28 februarie, judecatorul Danut Cornoiu a sustinut, in fata membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ca nu i se poate imputa faptul ca ar fi intervenit in schimbarea completului de judecata care a solutionat litigiul privind casa in care locuiesc parintii ministrului Justitiei. Totodata, Cornoiu, care este seful Sectiei civile si de proprietate intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a afirmat ca judecatoarea Luana Stancu ar fi avut un interes in solutionarea dosarului privind imobilul in cauza. In fata membrilor Sectiei de judecatori a CSM, Cornoiu a spus ca, la un moment dat, grefiera Camelia Coman i-ar fi comunicat faptul ca judecatoarea Stancu s-ar fi interesat de dosarul 10.341/2004, aflat la completul 1 al sectiei.
Luana Stancu facea parte din completul 2 al aceleiasi sectii, constituit ca urmare a unei ordonante guvernamentale care impunea rezolvarea mai repede a dosarelor inregistrate la Inalta Curte de Casatie si Justitie in 2004. Decizia guvernamentala a survenit in-registrarii a aproximativ 20 de mii de dosare civile la instanta suprema, din cauza modificarilor legislative care impuneau ca toate recursurile sa se judece la instanta suprema. Luana Stancu a solicitat, recent, CSM sa i se admita cererea de pensionare, solicitare care a fost admisa.
Cunoscuti la o petrecere
Potrivit unor surse judiciare, in imobilul in care locuiesc parintii ministrului Monica Macovei, printre locatari figureaza si medicul Bogdan Popa, cel care l-a operat in vara anului trecut pe sotul judecatoarei Luana Stancu, Emilian. Bogdan Popa si mama sa, alaturi de parintii ministrului Macovei, au castigat in instanta procesul privind retrocedarea imobilului, in conditiile in care actiunea fusese declansata de proprietarul de drept.
Procurorii anticoruptie au stabilit ca sotii Luana si Emilian Stancu l-au cunoscut pe doctorul Bogdan Popa la o petrecere, in mai 2005. In acest context, Emilian Stancu i-a explicat doctorului ca sufera de o afectiune vasculara, astfel ca Bogdan Popa i-ar fi propus sa-l opereze. Cei trei s-ar fi imprietenit, Emilian Stancu fiind internat intr-un spital de urgenta din Bucuresti, in iulie 2005, unde a suferit o interventie chirurgicala. Intre timp, judecatoarea Stancu ar fi intervenit la instanta suprema, astfel incat sa poata judeca dosarul privind revendicarea apartamentului din imobilul in care locuiesc doctorul Popa si parintii ministrului Macovei, sustin sursele citate. De altfel, si Danut Cornoiu ar fi recunoscut in fata procurorilor anticoruptie ca "unul dintre judecatori ar fi avut un interes propriu in cauza".
La sfarsitul lunii noiembrie 2005, DNA a declansat verificari sub aspectul comiterii vreunei infractiuni prevazute de Legea 78/2000 privind fapte de coruptie, legat de modul in care parintii ministrului Justitiei au obtinut apartamentul in care locuiesc, intr-un imobil din Sectorul 2 al Capitalei. Directia Nationala Anticoruptie nu a constatat fapte de coruptie in ce priveste solutia prin care instanta suprema a dat castig de cauza parintilor ministrului Justitiei, Monica Macovei, dar a trimis dosarul la Parchetul General, intrucat a constatat elemente constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. In paralel, Consiliul Superior al Magistraturii a declansat verificari privind fapte care intra sub incidenta actiunilor disciplinare ale magistratilor instantei supreme, inspectorii Consiliului urmand sa faca publice concluziile la care au ajuns.
Sentinta instantei supreme
Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat castig de cauza, in 30 septembrie 2005, familiei ministrului Justitiei, Monica Macovei, si unei alte persoane, in dosarul privind revendicarea imobilului nationalizat in care locuiesc si parintii oficialului. In acest caz, un complet de trei judecatori al instantei supreme - prezidat de Luana Stancu (magistrat specializat in cauze comerciale) - a recomandat mostenitorilor familiei fostului proprietar - Ana Maria Petrini - sa se adreseze CEDO pentru a obtine despagubiri, in conditiile existentei unor prevederi instituite tocmai pentru a evita noi condamnari ale Romaniei de catre instanta europeana. "Conform principiului subsidiaritatii prevazut de articolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, autoritatile nationale sunt primele chemate sa asigure respectarea drepturilor garantate de Conventie. Asadar, instanta de la Strasbourg nu reprezinta un al patrulea grad de jurisdictie, rolul Curtii fiind conform articolului 19 din Conventie, respectiv acela de a asigura respectarea angajamentelor care decurg pentru Inaltele Parti Contractante din Conventie si din protocoalele sale", sustinea Agentul Guvernamental. In ceea ce priveste problema reparatiei echitabile, Agentul Guvernamental invoca articolul 41 din Conventie, care stabileste ca: "in cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila".
Initial, instantele inferioare (Tribunalul Capitalei si Curtea de Apel Bucuresti) dadusera castig de cauza Anei Maria Petrini, mostenitorul familiei a carei casa nationalizata este situata pe Intrarea Ioanid nr. 3, din Sectorul 2 al Capitalei. Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit insa ca legea aplicabila in acest caz este cea privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinta, trecute in proprietatea statului dupa 6 martie 1945 si care la 22 decembrie 1989 se aflau tot in proprietatea statului (Legea 112/1995). Articolul 2 al Legii 112 limiteaza restituirea in natura pentru fostii proprietari sau mostenitorii acestora numai la categoria acelora ce au calitatea de chiriasi in imobilele respective, sustine instanta suprema. Articolul 12 al legii arata ca acei fosti proprietari care nu se regasesc in conditiile restrictive ale articolului 2 au posibilitatea de a cere despagubiri in conditiile legilor in vigoare. Termenul de a cere fie restituirea in natura, fie despagubiri este de sase luni de la intrarea in vigoare a legii, se arata in sentinta Inaltei Curti. (Mediafax)
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro
-
Casa Regală a României, la Palatul Buckingham! Întâlnire cu Regele Charles a...
Sursa: kudika.ro