Furtul de sina de cale ferata si cabluri de la instalatiile de telecomunicatii a devenit in ultimii ani un sport national. Pretextul invocat de autoritati pentru a-i cerceta in libertate pe hoti este saracia. In foarte putine cazuri prejudiciile sunt recuperate. Societatile de transport feroviar au inregistrat in 2005 pierderi de 51,9 miliarde de lei. In anul 2004 s-au inregistrat aproximativ 2.500 de furturi de sina de cale ferata si cabluri de la instalatiile de telecomunicatii. Iar in anul 2005 acest numar a crescut cu inca 500 de cazuri. Prejudiciul total a ajuns la aproape 2 milioane de dolari. Numai furtul de linii de cale ferata a adus statului un prejudiciu de peste 20 de miliarde de lei anul trecut. Din statisticile Politiei Transporturi reiese ca majo-ritatea furturilor sunt comise in zonele triaj Bucuresti, in Valea Jiului si pe segmentul de cale ferata Fetesti-Medgidia-Constanta Port. In ultima perioada, cele mai multe fapte s-au facut in zona Complexului CF Bucuresti. Au fost luate masuri de intarire a dispozitivelor de siguranta publica, au fost atrase efective de jandarmi, care actioneaza impreuna cu Politia TF, si s-a acordat o atentie mai mare activitatilor firmelor de paza care isi desfasoara activitatea in triajul Bucuresti. Jandarmii au reusit sa destrame in luna februarie 2006 o grupare de hoti care furau sina de cale ferata in apropierea Garii Cotroceni. Un echipaj al Jandarmeriei a vazut un grup de persoane care taiau bucati de sina de cale ferata in cartierul Cotroceni, din centrul Bucurestiului. Potrivit Jandarmeriei Romane, hotii taiau bucati din sina de cale ferata in apropierea Garii Cotroceni si le puneau intr-o masina, cu care urma sa le transporte la centrele de valorificare. La vederea echipajului, hotii au luat-o la fuga. Jandarmii au reusit sa prinda doar doi dintre cei care furau. S-a dovedit ca acestia erau frati, iar unul din ei era dat in urmarire locala, in judetul Buzau. Acestia au fost predati Sectiei 20 de Politie. In Valea Jiului, problema sociala genereaza o mare parte din aceste furturi. Cei care nu au din ce trai, cei care practic locuiesc in apropierea caii ferate comit furturi atat de sina de tren, cat si de la instalatiile de semnalizare si dirijare feroviara. Cei mai multi sunt fosti mineri disponibilizati si fosti salariati ai caii ferate. ""Aceste furturi au loc acolo unde rata somajului se mentine la un nivel ridicat. Nu se poate sa faci o protectie sociala prin furturi. Nu ai cum sa accepti ideea asta. Ma doare sufletul cand pun in functie instalatia si dupa aia constat ca mi-a furat sau mi-a distrus munca"", sustine Gheorghe Popescu, director Instalatii la Compania Nationala a Caii Ferate. Tronsonul Bucuresti-Fetesti-Constanta Port reprezinta, de asemenea, o zona care creeaza mari probleme Cailor Ferate Romane. Numai in triajul Medgidia sunt in jur de 54 de centre de achizitionare a fierului vechi. ""Am intocmit mai multe dosare de evaziune fiscala. Multe dintre centre functioneaza ilegal. Avem firme de paza care actioneaza in zona Fetesti care insotesc trenurile cu fier vechi pana in Constanta Port. Si incercam sa atragem la cooperare si politia comunitara. La Fetesti este un cartier de rromi, numit Vlasca. Acest cartier ne-a creat foarte multe pro-bleme"", declara comisarul-sef Ion Grosu. PAZA LA FIRMELE DE PAZA. Le este aproape imposibil autoritatilor sa puna capat acestor furturi, daca pana si angajatii de la firmele de paza se dovedesc a fi mai hoti ca hotul. Pana nu demult, triajul Bucuresti era supravegheat de firma de paza M & B Security SRL. Acest lucru s-a intamplat pana au fost prinsi mai multi angajati de la aceasta firma furand bauturi racoritoare si aparatura electronica. ""Au existat anumite probleme si vizavi de modul de incheiere a contractelor si obligatiilor pe care reprezentantii Caii Ferate le-au prevazut in contractele cu reprezentantii firmelor de paza. Au existat probleme de dotare a acestor societati de paza, care nu aveau bastoane, echipament si armament"", a declarat comisarul-sef Ion Grosu. Politia asigura armament firmelor de paza doar daca acestea solicita acest lucru. Restul echipamentului si celelalte mijloace si le asigura singuri. Cand se incheie contractul, firmele primesc anumite sume de bani. Exista clauze care au adus prejudicii Caii Ferate. Un exemplu ar fi contractul din triajul Bucuresti, care s-a incheiat numai pentru fier vechi, dar nu s-a incheiat si pentru celelalte bunuri care ajung acolo. HOTII SI VARDISTII. Pentru hoti, faptul ca sunt urmariti de politisti s-a transformat intr-o joaca. Daca sunt depistati intr-o zona, isi muta ""locul de munca"" la cativa kilometri mai departe. Si o tin tot asa. Astfel, truda institutiilor care ar trebui sa controleze acest fenomen se transforma in timp pierdut. In acelasi timp, banii investiti in echipamente moderne si infrastructura, se duc pe apa sambetei. ""Am pus in functiune o instalatie noua cu bani grei din afara, cu finantare PHARE, ultramoderna, de ultima generatie, instalatie de centralizare electronica. La ora actuala, o treime din circuitele de cale nu mai sunt functionale din cauza furtului de aici, din Bucuresti. In momentul cand pazesti aici, ei fura din Chitila, in momentul in care a inceput Jandarmeria sa patruleze, se duc la Buciumeni, mai sus, si fura de acolo. Actiunile sunt bine coordonate si cred ca, la un moment dat, depasesc si capacitatea politiei"", sustine Gheorghe Popescu. Desi autoritatile recunosc ca au de-a face cu bande de hoti bine organizate, sunt foarte rare cazurile in care faptasii ajung sa fie condamnati. Explicatia este simpla. Pe de o parte, majoritatea hotilor provine din familii numeroase, pe care trebuie sa le intretina, iar pe de alta parte, chiar daca ar fi obligati de instanta sa plateasca, nu ar avea cu ce. ""Avem situatii cand se fura 3 tone. Valoarea prejudiciului este mica. De cele mai multe ori parchetul ii cerceteaza in stare de libertate. Chiar si hotii care au 10-12 furturi sunt cercetati in stare de libertate"", declara Ion Grosu , comisar-sef Politia Transporturi. Hotii sunt cercetati in libertate, iar prejudiciile sunt foarte rar recuperate. ""In general, prejudiciile de la Calea Ferata sunt infaptuite de persoane cu o conditie sociala precara sau de bande de hoti bine organizate. Din pacate, majoritatea cazurilor sesizate de CFR SA organelor abilitate raman in ancheta, intrucat nu sunt prinsi raufacatorii sau, daca sunt prinsi, nu au cum sa plateasca amenda, nu se pot recupera obiectele furate, ceea ce inseamna ca prejudiciile aduse companiei raman, din pacate, neacoperite"", declara Oana Branzan, ofiter de presa CFR SA. MODURI DE OPERARE. Hotii folosesc diferite metode de a fura din proprietatea CFR-ului. Una dintre metodele folosite de grupurile organizate e de a taia cablurile de cupru intr-un anumit punct, apoi se muta la cativa kilometri. In tot acest timp, angajatii CFR-ului se duc sa remedieze problema la prima fisura a sistemului, iar hotii taie cablurile linistiti la 5-10 kilometri fata de locul cu pricina. Astfel, siguranta traficului feroviar este pusa in pericol. O alta metoda folosita este desfacerea robinetului de la instalatia de franare a trenurilor de marfa. Trenurile de marfa sunt obligate astfel sa circule cu viteza redusa si grupurile de hoti incep sa descarce diferite marfuri aflate in vagoanele marfarului. Se fura de la sucuri la baloti de fier vechi pana la aparatura electronica. Aceasta metoda este asemanatoare cu cea folosita in filmele americane cand trenurile care transporta diferite valori sunt asteptate intr-o zona unde au viteza redusa, apoi atacate de diferite bande de hoti din vestul salbatic. Din rapoartele Politiei Transporturi reiese ca, desi se fura sina de cale ferata si cabluri de telecomunicatie intre statii, n-au avut loc, pana acum, catastrofe feroviare la trenurile de calatori. Singurele deraieri s-au inre-gistrat la marfare. De exemplu, in decembrie 2005 a deraiat un tren de marfa care circula intre Blaj si Campia Turzii. Acest lucru s-a intamplat pentru ca niste hoti furasera un boghiu din spatele unui vagon de marfa. Hotii n-au fost prinsi la acea data. Doua saptamani mai tarziu, a deraiat alt tren de marfa in zona haltei CF Calarasi Turda. Hotii au desfacut robinetul de la instalatia de franare. Din primul tren au furat 2,5 tone de fonta, iar din al doilea au furat baloti de fier vechi. Politistii i-au descoperit pe Florian Lunean, Marin Lunean, Alexandru Catalin Varga, Octavian Doru Luca si Remus Miki. Au fost prezentati parchetului Judecatoriei Turda. Primii patru au primit mandat de arestare preventiva pentru 30 de zile, iar ultimul - 20 de zile, pentru ca era minor. Din cercetarile politiei a reiesit ca aceeasi banda de hoti actionase in ambele cazuri. Daca in majoritatea cazurilor nu se recupereaza prejudiciul, exista si exceptii, cand acesta este recuperat. Este cazul unei grupari de hoti din comuna Baciu, judetul Cluj. Gruparea, formata din sapte persoane, a fost prinsa de politistii de la Transporturi Cluj dupa ce a furat 23 de metri de cablu de telecomunicatii din cupru. Acestia sunt cercetati in libertate pentru furt calificat, iar prejudiciul a fost recuperat. Sunt cazuri in care, spre disperarea Ministerului Transporturilor sau a Politiei Transporturi Feroviare, chiar angajatul firmei de paza cu care s-a facut un contract fura din ograda CFR. In luna februarie a acestui an, un agent de paza a furat dintr-o magazie din Complexul CF Bucurestii Noi cinci metri de cablu optic compus din cupru si aluminiu, in valoare de 10 milioane de lei. Paznicul este si el cercetat in stare de libertate tot pentru furt calificat. In alte cazuri, in lipsa de ma-sini, la furat sunt bune si ca-rutele. La Brasov, o femeie si-a inhamat calul la caruta si s-a dus sa dea tarcoale triajului din localitate. Femeia si-a umplut caruta cu 100 de placi de sustinere a caii ferate din statia CFR Brasov Triaj. Nu a apucat sa plece bine de la locul cu pricina, ca a si fost prinsa in flagrant de politisti. A fost acuzata de furt calificat, dar cercetata ca majoritatea celor care fura din custodia feroviarilor, in libertate. CA CIUPERCILE DUPA PLOAIE. Sinele de cale ferata si cablurile din cupru furate ajung la centrele de colectare a fierului vechi. Numai in zona triaj sunt 12 firme colectoare. Autorizatia de functionare pentru centrele de colectare a deseurilor este eliberata de prefectura. Iar prefectura ar trebui sa verifice prin structurile pe care le are in subordine achizitionarea deseurilor feroase si neferoase. ""Aici este marea problema, ca ei primesc fierul fara a inregistra de la cine il cumpara. Am intocmit mai multe dosare de evaziune fiscala. Multe functioneaza ilegal. In zona triajului Bucuresti sunt 12 centre de colectare. Noi am avut un deficit foarte mare de personal, de vreo 500 de cadre. Cautam pe cat este posibil sa acoperim toate locurile vulnerabile. Numarul autorilor neidentificati s-a ridicat la 2.000 pe toata Politia Transporturi. La autori necunoscuti, procentul de identificare a fost in jur de 48% din cele inregistrate in 2005. Fata de 2004, procentul era mai mic, dar media era cam 40%-45% la identificarea autorilor"", sustine comisarul Ion Grosu. Exista retele bine organizate de hoti. Sunt anumite grupuri care actioneaza in zona triajului Bucuresti. ""Hotii nu fura numai fier. Fura si bauturi alcoolice, dar si aparatura electronica. O parte dintre ei a fost prezentata la parchet, dar sunt cercetati in stare de libertate, desi la perchezitie au fost gasite masina de spalat, combina, frigider. Sunt mai multe persoane care, impreuna cu un angajat al CFR-ului, au furat 15 masini de spalat. Noi am gasit numai opt. Au fost probe suficiente"", spune comisarul-sef Ion Grosu. INADMISIBIL
""Nu se poate sa faci o protectie sociala prin furturi. Nu ai cum sa accepti idea asta"" - Gheorghe Popescu, director Instalatii la Compania Nationala a Caii Ferate BANII STATULUI SE DUC PE APA SAMBETEI