Constitutia Europei si cea a Romaniei prevad, deopotriva, libertatea de exprimare a propriilor idei si credinte si interzic discriminarea pe asemenea motive.
In timp ce Europa Occidentala pare a fi impamantenit definitiv si iremediabil agnosticism
Constitutia Europei si cea a Romaniei prevad, deopotriva, libertatea de exprimare a propriilor idei si credinte si interzic discriminarea pe asemenea motive. In timp ce Europa Occidentala pare a fi impamantenit definitiv si iremediabil agnosticismul si ateismul, in Romania, aproximativ 80% dintre cetateni se declara increzatori in Biserica Ortodoxa, adepti ai Crezului si ai Bisericii Ortodoxe Romane, unde, nu de putine ori, institutia este confundata cu credinta in crestinism si in Dumnezeul crestin. Restul, adica o cincime din societate, este fie de alta religie, afiliata la vreo secta obscura, la culte neoprotestante, fie atee sau agnostica. In virtutea credibilitatii de care se bucura, Biserica Ortodoxa isi manifesta puterea de a crea un curent de opinie de fiecare data cand se simte atacata in esenta ei. Cum? Frecvent, anatemizeaza, rar, cere statului interzicerea oricarei manifestari ce aduce prejudicii de imagine crestinismului. Asadar, in Romania minoritatea care se declara agnostica sau atee isi poate exprima libertatea de a nu crede in Dumnezeu, fara teama de a fi, nici macar subtil, marginalizata sau privita cu un soi de falsa condescendenta? Daca scriu impotriva lui Dumnezeu, daca nu cred in el sau daca demistific crestinismul, inseamna ca sunt impotriva poporului roman, ca atentez la valorile, identitatea si siguranta lui? De ce romanii, majoritatea, se declara credinciosi si nu se aliniaza unei gandiri agnostice sau atee, proprie Europei postmoderne? Imediat dupa Revolutie, s-au indreptat romanii catre credinta ca o incercare de a isi gasi propria identitate, dupa atatia ani de comunism, asociat tot timpul cu ateismul? ROMANIA CREDINCIOASA SI TOLERANTA
Ion Vianu psihiatru
Despre autor:
