Consecinta a votului negativ la referendumul asupra Constitutiei europene, Executivul francez s-a angajat ca inaintea fiecarui Consiliu European sa se prezinte in fata Parlamentului pentru a valida mandatul cu care se va prezenta in fata omologilor europeni. Daca summit-ul de primavara al UE este consacrat prin traditie chestiunilor economice, dezbaterea de la Adunarea Nationala premergatoare Consiliului European a dat glas nelinistilor funciare ale societatii franceze in fata Europei: extinderea. La insistentele Frantei, Consiliul European de vara va lua in dezbatere aceasta spinoasa chestiune. Ocolita ani de zile, desi se afla la originea principalelor esecuri privind constructia europeana, problema frontierelor europene, a limitelor extinderii a fost, in sfarsit, relevata de esecul referendumului si propulsata in prim plan. Pana una alta, un mandat clar a fost acordat ministrului de Externe Philippe Douste-Blazy, care urma sa-i intalneasca, ieri seara, pe omologii sai, in preambulul summit-ului, intalnire consacrata tocmai discutiilor premergatoare Consiliului de vara, respectiv extinderii. Edouard Balladur, presedintele Comisiei de Politica Externa din Adunarea Nationala a sintetizat acest mandat: pentru Franta, conditia esentiala a oricarei noi extinderi este capacitatea de absorbtie de noi membri; dupa aderarea Romaniei si Bulgariei extinderea va fi suspendata, orice alta aderare dupa aceasta pauza (mai putin Croatia) va fi supusa referendumului, viitoarele aderari neputand interveni inainte de reforma institutiilor. Aceasta etapa va putea fi propusa statelor limitrofe (de exemplu Turciei), iar statele aflate in proces de aderare (Romania si Bulgaria) pot fi trecute in aceasta etapa intermediara. Aceasta din urma conditie este probabil cauza intarzierii ratificarii Tratatului de aderare. Raportul Comisiei europene ar putea fi pretextul pentru impingerea celor doua cenusarese in zona tampon dintre UE si vecinii sai pentru o perioada nedefinita.