La parterul Hotelului Imperial (cladirea nu mai exista), din Bucuresti, situat pe Podul Mogosoaiei, vizavi de actualul edificiu al Ateneului Roman, prin anul 1853 s-a deschis o cafenea.

Patronul ei, un anume Kübler, era un neamt care cochetase cu boema celebrului oras studentesc Heidelberg. Cu deprinderi excentrice, colectiona de la pipe la icoane vechi si atragea, ca un magnet, o clientela pestrita, de la ""chibiti intelectual"" la ""crema"" societatii urbei Bucurestilor. In scurt timp, cafeneaua a devenit locul unde se aduna ""floarea literelor si artelor romanesti"", dupa spusele scriitorului Victor Eftimiu. De ce? Pentru ca Papa Kübler, cum ii spuneau ""musteriii"", stia sa-i aprecieze si ""ii cultiva pe toti deopotriva, ca pe niste buruieni de leac"". Era o adevarata enciclopedie si avea un dezvoltat simt al umorului.
Ce mai aflam din ""nobila barfa"" a boemilor? Aici, intelectualii erau impartiti in doua tabere: traditionalisti si modernisti, gata oricand de lupta. Deosebirea dintre ei, dupa cum o remarca poetul Ion Minulescu, un alt ""crai de curte veche"" al cafenelelor de altadata, era o simpla aparenta. ""Traditionalistii erau sinistri, iar modernistii erau caraghiosi.""
ATMOSFERA. Canapelele tapisate cu plus rosu si mesele cu blatul de marmora aveau in jurul lor artisti, scriitori, pictori, epigramisti, caricaturisti. Sa-i amintim pe cativa: Ilarie Chendi, ""spaima incepatorilor in scris"", Liviu Rebreanu, ""senin si cordial"", I.L. Caragiale, Ion Minulescu ""marele stalp de cafenea"", Iser, caricaturistul Jiquidi ""boemul de lux"", Nae Petrescu-Gaina, ""mostenitorul si continuatorul lui Jiquidi"", epigramistul Cincinat Pavelescu. Multi sunt si astazi subiect al enciclopediilor. Spectacolul incepea cam pe la orele sapte dimineata, cand ""consumatorii de timp liber"" veneau sa-si bea svartul si sa citeasca presa. La cafenea erau prezente pe stative de lemn toate publicatiile romanesti, dar si straine. ""Truditorii"" isi incheiau ""ziua de lucru"" pe la miezul noptii.
UMOR. Din Calea Victoriei cafeneaua s-a mutat in Strada Academiei. Bineinteles, discutiile aprinse si furtunoase, vorbele de duh si intamplarile hazoase au continuat. Se povesteste ca la o agapa, caricaturistul Petrescu-Gaina, mai in gluma, mai in serios, i-a spus poetului Adrian Maniu, care vorbea mereu despre gaini, sa nu mai rosteasca, in fata lui, acest cuvant. Cand chelnerul a venit sa ia comanda, Maniu, ""cu cel mai duios glas din lume"", ii spuse: ""Sa-mi fierbi doua oua de pasare!"". Cuvantul cu pricina, ""gaina"", nu fusese rostit, insa, consemneaza Minulescu, caricaturistul a fost si mai revoltat de ""gaselnita"" convivului.