Fondul Monetar International, dar si Comisia Europeana ne-a pus sa alegem. De la anul ori crestem TVA cu 3 procente, ori marim cota unica, in acelasi procent. Autoritatile de la Bucuresti nu prea pot spune nu, recunoscand nu esecul, ci inconsistenta reformei fiscale din Romania. Datele care au fost puse pe masa la Bucuresti de catre oficialitatile organismelor internationale sunt greu de contrazis. Nici cu artificii contabile. Analizand structura proiectului de buget pe 2006, FMI avertiza ca ea nu rezolva problema pierderilor bugetare din 2005 cauzate de cota unica de impozitare, pierderi estimate la peste un miliard de euro. O pierdere importanta si de aceea ni se sugereaza, introducerea unor masuri de compensare. Sa creasca TVA? Daca s-ar alege aceasta solutie atunci va fi incurajata inflatia. Practic corectia fiscala se va regasi automat in cresteri de preturi. Un demers riscant care nu rezolva problema de fond. De ce spunem acest lucru? Avand in vedere gradul redus de colectare a impozitelor la buget, TVA punand cele mai mari probleme, statul nu va incasa mai multi bani, mai mult va fi incurajata evaziunea fiscala. Cresterea cotei unice? Se spune ca intre doua rele alegi raul cel mai mic. Asa ca prin aducerea cotei unice la 19 la suta se ajunge la un compromis care sa uniformizeze viziunile initiatorilor acestei practici fiscale in Romania, Ionut Popescu si Mihai Tanasescu, fosti ministri de Finante. O astfel de masura fiscala marca "ministrului Ionut Tanasescu" face cu ochiul pana si mediului de afaceri autohton. Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, de pilda, nu doreste cresterea TVA, dar sustine cota unica. "Cresterea cotei unice ar duce la un spor al colectarilor la bugetul de stat. In schimb, o majorare a TVA va duce, pe de o parte la o crestere a preturilor si pe de alta parte la o scadere a profitului companiilor si a bazei de impozitare si implicit a incasarilor la buget "- sustine Cristian Parvan, secretarul general AOAR.
Trebuie sa recunoastem ca este o premiera faptul ca reprezentantii mediului de afaceri sustin o inasprire fiscala. Fac acest lucru deoarece, cum mai mentionam, aleg raul cel mai mic si nu in ultimul rand pentru ca s-au convins pe pielea lor ce a insemnat o cota unica de 16 la suta la care s-au adaugat o multitudine de alte taxe. De altfel, in 2005, primul an de aplicare, mediul de afaceri nu a castigat din cota unica. Studiul Grupului de Economie Aplicata releva ca, anul trecut, profitul majoritatii societatilor comerciale autohtone a scazut sau a ramas neschimbat fata de 2004, context in care perceptia firmelor in ceea ce priveste perspectivele pentru primul trimestru al anului in curs sunt pesimiste. Acest rezultat a fost posibil tocmai inconsecventei de care a dat dovada Ministerul Finantelor in aplicarea politicilor fiscale. Din 2005 si pana in prezent Guvernul si-a intors fata de la mediul de afaceri preferand sa inventeze cele mai originale impozite si taxe tocmai pentru a acoperi gaurile provocate de introducerea cotei unice, fapt care a dat peste cap activitatea oricarei firme. Suntem in martie 2006 si nici pana in prezent nu avem un Cod fiscal clar care sa ne spuna exact ce taxe si impozite vom plati pe termen mediu si lung. Cu alte cuvinte nu cota unica reprezinta cauza derapajelor economice, ci modul si viziunea haotice de gestiune a fiscalitatii in Romania. Toate aceste lucruri tind sa-l confirme pe profesorul Daianu. "Cota unica are meritele ei, dar momentul introducerii a fost inoportun. Economia luase avant si, pe fondul dezinflatiei si al dezvoltarii creditului de consum, deficitele externe cresteau rapid. Guvernul Nastase, din motive electorale, a luat unele masuri populare (inclusiv amanarea cresterii tarifelor la utilitati) care grevau asupra bugetului pe 2005. De aceea adoptarea cotei unice a marit probabilitatea aparitiei unor derapaje in 2005, in lipsa unor masuri compensatorii" - avertiza Daianu. Derapajele au aparut, reinflamarea inflatiei si deficit extern ingrijorator. Si pentru ca aceste riscuri nu au fost luate in calcul acum suntem nevoiti sa platim cota unica a "ministrului Ionut Tanasescu". Mai mare cu 3 procente.