Carolina Ilica s-a nascut la 19 martie 1951, in satul Vidra, judetul Arad.
A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti.
1989-1993: publicist comentator la ziarele "Tineretul liber" si "Vocea Romaniei".
Din 1994 pana in 1997 este diplomat in Republica Macedonia.
In 1997 fondeaza, impreuna cu Dumitru M. Ion, Festivalul International "Noptile de Poezie de la Curtea de Arges" ajuns la cea de-a zecea editie.
In 1973 cattiga Premiul I la concursul de debut al Editurii "Eminescu".
In 1974 debuteaza cu volumul Neimblanzita ca o stea lactee, la Editura Eminescu.
A publicat 19 volume de versuri. Cel mai recent, lansat vineri, 17 martie 2006, poarta titlul Putin mai mult (55 poeme) ti a aparut cu ocazia implinirii varstei de 55 de ani.
Volumele sale de versuri au fost traduse in multe limbi ti au aparut in multe tari ale lumii.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1975.

- La multi ani, fiindca, astazi, 19 martie, intr-o zi care ne umple sufletele de soare, tocmai impliniti o anumita varsta. Ati gasit o formula inedita pentru a spune - si a nu sune - numarul anilor: Putin mai mult (55 de poeme), titlul volumului dumneavoastra - beneficiind de grafica lui Mircia Dumitrescu - pe care Fundatia Internationala Orient-Occident si editura sa vi l-au lansat, vineri 17 martie, la Sala cu oglinzi a Uniunii Scriitorilor din Romania. Este vorba despre o selectie din volumele de pana acum la care ati adaugat si poeme inedite. V-a fost greu sa le alegeti?
- Foarte greu! Pentru ca fiecare poezie este copilul sufletului meu si fiecare selectie inseamna o partinire. Din cartile de pana acum, am ales, pentru Putin mai mult cate doua, rareori mai multe poeme, pe care le-am sporit cu 17 inedite, pentru a alcatui, in eternul pe care si-l doreste poezia, un "autoportret" liric din toate cele trei timpuri verbale (trecut, prezent si viitor), ciclurile de inedite anticipand volumele pe care tocmai le am in pregatire. Mircia Dumitrescu, un grafician de exceptie, a infrumusetat aceasta trecere de la un volum la altul prin ilustratiile in "armonie" cu titlurile cartilor pe care le-am antologat. Am pus in evidenta formula prin care am incercat sa inovez poezia, si anume: poemul dublu.
- Prefatatorul volumului, prof. dr. Theodor Codreanu, v-a definit ca "una dintre valorile sigure ale liricii romanesti contemporane, intrata si in circuitul universal prin traduceri bine primite", o "poeta transmoderna", recuperatoare a "eternului feminin", a transparentelor; istoricul si criticul literar, prof. dr. Ovidiu Ghidirmic, pornind de la teoria celor patru elemente, a lui Bachelard, remarca o "nuntire a elementelor" in lirica dumneavoastra, "erosofia" proprie, asezandu-va alaturi de mari poete ale lumii ; reprezentanta folclorului bihorean, Viorica Flintasu vorbea despre "zestrea folclorica, taraneasca", simtita mai ales in unele poezii inedite; prof. dr. Ion Rotaru, autorul unei faimoase Istorii a Literaturii Romane, printr-o savuroasa analiza pe text, remarca senzualitatea coplesitoare, dar numai sugerata, nu exhibata - cum se intampla tot mai des in literatura de azi. In care din aceste "portrete" va recunoasteti, care credeti ca v-a "prins" cel mai bine ?
- Le multumesc tuturor celor care mi-au prezentat volumul, pentru seriozitatea si profunzimea argumentarii. Dar elogiul cel mai de pret pentru mine este observarea faptului ca vin dintr-o traditie literara, ridicata, prin Eminescu si cei care au urmat dupa el, la o inalta valoare literara europeana; ca, fiind nascuta la sat, unde s-a nascut si vesnicia, ca sa-l parafrazez pe Blaga, nu am uitat de unde am plecat, ci incerc sa fiu eu insami, cu feminitatea mea, care cuprinde si gandurile mele, nu doar sensibilitatea specifica. Pentru ca beau apa vie, nu doar din poezia noastra populara si culta, ci si din marea poezie a lumii...
- La aceste izvoare "vii" ale culturii se referea, in Prefata si Th. Codreanu. Celor 18 carti de poezie publicate le-ati adaugat volumul de eseuri, "Divina Poesia" I, un roman despre marii poeti ai lumii, un studiu despre folclorul romanesc, precum si peste 60 de volume de traduceri din literaturile lumii, de la texte ale Egiptului antic, pana la laureati ai Premiului Nobel pentru literatura, precum irlandezul Seamus Heaney. Ati fost profesor, ziarist, diplomat si, de un deceniu conduceti Festivalul International "Noptile de Poezie" de la Curtea de Arges, care a atras peste 600 de participanti din intreaga lume, la cele 9 editii de pana acum. De unde atata timp si energie?
- Timp nu ai, indeajuns, niciodata, timp iti faci ! Nu dormi cat dorm ceilalti, nu te distrezi cat se distreza altii... Ci rupi de colo, de dincolo, renunti, pentru lecturi, pentru scris. Traiesti cu intensitate de parca ar fi ultima oara si mori de mai multe ori cand suferi, si mai ales, iubesti, ajungand cu dragostea ta pana la Dumnezeu, asa cum il initia Diotima din Mantinea pe Socrate, in unul din Dialogurile lui Platon. Creatia literara pe de o parte ca si organizarea festivalului, pe de alta, cer mari sacrificii.
- Din cei 120 de oameni de cultura, romani si straini, care au scris despre creatia dumneavoastra, este oare vreunul care sa nu va fi numit "poeta dragostei" Va deranjeaza aceasta "eticheta"?
- Desi nu toate volumele mele cuprind poezie de dragoste - de exemplu Scara la cer, Sonete imperfecte - aceasta formulare nu ma deranjeaza defel; cred insa (dupa cum sublinia si prefatatorul) ca mai potrivite definiri ar fi "bucuria de a trai", "pofta de viata", in care dragostea ar fi temelia. Laplace ar fi spus pe patul de moarte ca „stiinta nu este decat un fleac si ca singurul lucru care conteaza este iubirea", nota Schopenhauer. Acelasi verdict, dar cu alte cuvinte, il stim si de la Sfintii Apostoli, ca sa nu mai vorbim de acel "Iubiti-va...!" al lui Iisus. Dar l-am auzit in copilarie, in vorbe mai simple, de la un batran din satul meu, Vidra, de la poalele Muntilor Apuseni. Ar trebui, asadar, sa ma simt chiar flatata atunci cand sunt numita "poeta dragostei" - adica a "singurului lucru care conteaza": de la cosmogonie, pana la imbratisarea dintre barbat si femeie, din care se naste copilul.
- Altfel spus, si poezia trebuie sa dea viata, nu-i asa?
- Intr-una din Evangheliile apocrife se povesteste, cum, pe la varsta de 5 ani, Iisus a modelat din lut niste vrabii; copiii care se jucau cu ele, au ramas uimiti cand vrabiile acestea au prins viata si au zburat catre cer, cantand. Asa vad eu Poezia...