- Domnule consilier, v-as ruga mai intai sa va prezentati cititorilor romani prin relatarea catorva secvente semnificative din biografia dumneavoastra: cand si unde v-ati nascut, ce scoli ati urmat, ce v-a atras catre domeniul - atat de modern si sensibil – al apararii drepturilor si libertatilor omului. (Ati trait, cumva, o experienta personala, in acest sens? ati cunoscut – sau vi s-au relatat – situatii dramatice, in materie, petrecute undeva, pe glob?)
- Numele meu este Stephan Sjouke si m-am nascut in anul 1955, in orasul olandez Hague, oras situat la malul marii. Dupa absolvirea studiilor primare si liceale, am urmat cursurile Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Leiden, si, de la bun inceput, am fost preocupat de sfera dreptului international, in speta, de protectia patrimoniului cultural, in general si de protejarea artei, in mod special.
Dupa obtinerea diplomei de licenta, am ocupat postul de lector la Universitatea Erasmus din Rotterdam, unde am inceput activitatea de concepere a tezei de doctorat, care avea ca subiect protectia proprietatii culturale (patrimoniul cultural). Astfel, am procedat la realizarea unei comparatii privind modul in care Uniunea Europeana si mai multe state membre isi protejeaza patrimoniul cultural, in comparatie cu vechea populatie indigena, privata de aceste drepturi, care incerca si ea sa-si redobandeasca traditia si patrimoniul cultural.
Dupa obtinerea doctoratului, m-am ocupat, in continuare, de drepturile populatiei indigene si de eforturile depuse de aceasta, in vederea restaurarii culturii lor aproape pierdute. Cu toate acestea, constat ca un astfel de subiect nu se regaseste in petitiile adresate de cetateni institutiei Ombudsman.
- Sunteti responsabilul partii olandeze in colaborarea cu Institutia Avocatul Poporului din Romania, in derularea Programului MATRA, lansat in anul 2004. Cum apreciati activitatile realizate pana acum?
Cum apreciati, indeosebi, aceasta a doua activitate – privind procedura informala si eficienta de solutionare a petitiilor – la care participati acum, aici, in Romania?
- Predecesorul actualului Ombudsman, respectiv domnul Roel Fernhout a dorit sa exploreze acest teritoriu al relatiilor dintre ombudsman-i. Acesta este motivul pentru care eu am fost numit si am primit insarcinarea de a ma ocupa de un departament specializat in acest sens, in cadrul institutiei Ombudsman-ului, avand misiunea sa ofer astfel de servicii de colaborare. La scurt timp dupa aceasta, am luat legatura cu Avocatul Poporului din Romania, care dorea sa isi dezvolte institutia si am conchis la conceperea unui proiect. Acest proiect a debutat in luna octombrie a anului 2004 cand a avut loc prima intalnire dintre cei doi parteneri, discutand despre atributia si rolul Avocatului Poporului si maniera sa de lucru, precum si despre aceleasi subiecte, raportat la Ombudsman-ul Olandez.
Cea de a doua activitate a fost dusa la indeplinire de colegii nostri, experti in comunicare, avand ca obiect alegerea unei imagini publice si cresterea gradului de cunoastere a institutiei Avocatul Poporului, a existentei acesteia si a atributiilor sale. Ceea ce este important referitor la aceasta activitate, dar si la toate celelalte activitati este faptul ca olandezii nu sunt cei care sa le spuna romanilor ceea ce ei au de facut mai departe, aceasta constituind o incalcare a principiului independentei ombudsman-ului. Mai mult, institutia de tip ombudsman trebuie sa fie constituita astfel incat sa se potriveasca, in cel mai inalt grad, cu realitatea din tara respectiva. Din fericire, conceptul de ombudsman este unul flexibil si permite o astfel de adaptare. Exista, totusi, elemente de baza care trebuie sa se regaseasca in structura fiecarui ombudsman. Un exemplu: independenta ombudsman-ului este caracteristica cea mai importanta a acestuia. Aceasta independenta reiese atat din pozitia sa in sistemul juridic al tarii respective (fiind prevazuta, in genere, in Constitutie, cum este si cazul Romaniei) cat si din locul in care isi desfasoara activitatea, neputand fi gazduita de un minister sau de o alta autoritate a administratiei publice, pe care, de altfel, o cuprinde in sfera sa de competenta.
Acestea sunt doar cateva exemple, ceea ce este important de subliniat fiind faptul ca, atunci cand conlucrezi intr-o problema ce face obiectul activitatii institutiei ombudsman-ului, partenerul roman este cel care trebuie, in final, sa decida asupra modalitatii de abordare si de solutionare a problemei. In acest sens, am surprins un real si interesant progres; de exemplu, atunci cand Avocatul Poporului a implementat Planul de Comunicare, care este rezultatul celei de a doua activitati desfasurate in parteneriat. Ca atare, institutia Avocatul Poporului poseda fluturasi care contin datele de identificare ale institutiei si problemele care pot fi supuse atentiei acesteia si, nu in ultimul rand, sfera sa de necompetenta. Trebuie sa recunoastem ca este usor si convenabil sa spui „ati venit in locul potrivit", decat sa dezamagesti o persoana prin a-i spune ca nu o poti sprijini, indepartand-o fara a-i furniza nici un fel de informatii (sfaturi). Dar un ombudsman este intotdeauna atent la obligatiile sale legale si nu poate exceda legii, acest fluturas fiind deci de o reala importanta pentru cetatean, pe de o parte, si administratia publica, pe de alta parte.
Cu prilejul celei de a treia activitati am discutat despre posibilitatea explorarii unei proceduri mai eficiente de solutionare a petitiilor, dorind de fapt ca impreuna cu colegii nostri romani sa incercam sa gasim o alternativa si o solutie in acelasi timp. Astfel, ne-am concentrat asupra posibilitatii dezvoltarii unei proceduri informale de solutionare a petitiilor si de stabilire a unei retele de ofiteri de legatura, persoane de contact in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice care intra sub jurisdictia Avocatului Poporului. In legatura cu acestea, mentionam un lucru deosebit de important si anume faptul ca Avocatul Poporului (ombudsman-ul) nu are putere de coercitie in raport de cele constatate si recomandate de acesta, folosindu-se de mijloacele specifice: autoritatea sa si rapoartele pe care le publica, pentru a convinge administratia publica sa ii respecte deciziile. Autoritatea pe care ombudsman-ul trebuie sa o castige, in raport cu autoritatile administratiei publice, este un proiect de durata, care nu se poate realiza peste noapte.
- Un cuvant si despre competenta si seriozitatea echipei de la Avocatul Poporului, cu care colaborati de doi ani. Ne prezentam, noi, cu „temele facute"? – ca sa apelez la un cuvant folosit in dialogul Romaniei cu exigentele Uniunii Europene.
- Dumneavoastra vorbiti de „tema", insa, asa cum am mentionat anterior, nu suntem aici ca sa acordam teme nimanui. Conceptul de ombudsman a fost introdus in legislatia romaneasca, chiar prin Constitutie, ceea ce este foarte important, pe viitor Avocatul Poporului fiind cel care trebuie sa vina in completare cu o lege si sa decida asupra modului in care isi va desfasura activitatea. Nimeni nu ii poate spune Avocatului Poporului cum sa isi organizeze activitatea, nici un partener strain.
Ca atare, eu nu pot si nici nu doresc sa judec Avocatul Poporului sau personalul sau, dar pot sa va informez ca am intalnit niste colegi entuziasti, interesati de subiectele de discutie si care au idei deosebite referitor la modul in care activitatea poate fi imbunatatita. Acesta este un lucru pozitiv si poate da o impresie cu privire la modul in care institutia functioneaza. Insa, nu toate autoritatile administratiei publice cunosc aceasta institutie, nici modul in care ea functioneaza si nici nu accepta competentele acesteia in cea ce priveste abordarea unei probleme si accesul la toate informatiile. Asa ca, aproape intotdeauna noi trebuie sa explicam, cu atentie si intelegere, care este problema si de ce avem acces la informatii etc. Aceasta este si problema cu care ne confruntam noi, in Olanda, desi ombudsman-ul exista in tara mea de 25 de ani. Si atunci, ca si acum de altfel, noi trebuie sa explicam cine suntem si cu ce ne ocupam, lucru care se intampla cu fiecare ombudsman. Chiar si ombudsman-ul Suedez, care fiinteaza din sec. al XIX-lea inca mai are nevoie de timp pentru a-si imbunatati imaginea si gradul de receptivitate ale acestei institutii. Prin urmare, consider ca activitatea de imbunatatire si dezvoltare a eficientei, a transparentei si a gradului de cunoastere a institutiei ombudsman-ului face parte din activitatea curenta a acestuia. In acest sens, profesorul Ioan Muraru a facut si face multe in aceasta directie, pentru institutia Avocatul Poporului din Romania.
- Ce fel de perspective intrevedeti colaborarii viitoare, in derularea celorlalte activitati inscrise in Programul MATRA?
- Prezicerile nu sunt specialitatea mea si nici nu sunt un clarvazator, dar pot totusi sa spun ca, in viitor, vom avea o colaborare fructuoasa si vom depune toate eforturile pentru a dezvolta probleme in cauza, dezvoltarea unor tehnici de intervievare specifici institutiei de tip ombudsman, care le vor fi de un real folos colegilor nostri. Acestea tehnici ne-au fost si noua favorabile, motiv pentru care in cadrul institutiei din tara mea se continua activitatea de trening, pentru noii membri ai echipei, fiind vorba de o tehnica generala care ne permite foarte usor sa ajungem la fapte. Cealalta activitatea de redactare a unor rapoarte, este un alt aspect care ne preocupa. Dezvoltarea acestui sistem va oferi Avocatului Poporului posibilitatea de a efectua o comparatie privind aceste abordari, la indemana institutiei de tip ombudsman.
O ultima problema care va fi abordata este aceea referitoare la sistemul de inregistrare (serviciul registratura) a carui dezvoltare v-a oferi Avocatului Poporului posibilitatea de a obtine o imagine clara asupra tuturor cererilor. Pentru ca pe masura ce institutia se dezvolta, iar numarul cererilor creste, devine imposibil ca, fizic, sa mai poti urmari, sa mai poti contabiliza aceste cereri. Institutia Avocatul Poporului este foarte aproape de aceasta faza, motiv pentru care a decis sa-si imbunatateasca aceasta activitate, care, in fapt, se va concretiza abia in anul 2007.
- Cum apreciati colaborarea dintre Ombudsmanul National al Olandei si Avocatul Poporului din Romania, in comparatie cu demersuri similare din partea dumneavoastra fata de institutii din alte tari?
- Noi suntem foarte multumiti de modul in care institutia Avocatul Poporului - de fapt, domnul prof. univ. dr. Ioan Muraru - ne-a abordat. Este o modalitate de lucru deschisa si prietenoasa care ofera posibilitatea unei comunicari deosebite pe problemele care fac obiectul proiectului nostru. Nu este usor sa purcedem la efectuarea unei comparatii cu activitatea desfasurata in colaborare cu alti parteneri. De exemplu, in prezent, sunt pe cale sa intocmesc un proiect cu Ombudsman-ul din Curacao, o insula din Caraibe si care este si o fosta colonie a Tarilor de Jos. De asemenea, in timp am avut contacte cu persoane diferite, provenind din medii culturale si istorii diferite, ceea ce denota ca o comparatie este greu de efectuat si nici rezultatul acesteia nu cred ca ar aduce beneficii vreunui proiect. Suntem insa foarte multumiti de proiectul pe care il desfasuram cu institutia Avocatul Poporului din Romania si consideram ca este o experienta deosebita sa urmarim procesul de dezvoltare al acesteia, proces aflat in curs de desfasurare.