Asistam in ultimele luni la o avalansa de schimbari pe scena politica. Nu este de mirare ca numarul talk-show-urilor a crescut, ca audienta televiziunilor de nisa se apropie uneori de cota celor generaliste. Problema este daca aceste schimbari vor conduce cu adevarat la un alt fel de clasa politica, daca vom asista si la o schimbare calitativa.
Intr-adevar, se intampla ceva in viata noastra politica, iar interesul deosebit al mass-media este explicabil. Ca sa folosesc formula consacrata: o lume apune si o alta lume se naste. Politicieni care, de la Revolutie incoace, au dominat practic scena incep, unul cate unul, sa o paraseasca. As putea intocmi aici o lista cu persoane care acum doi-trei ani reprezentau totul in politica, iar acum - abia daca mai inseamna ceva. As putea trece pe o alta lista politicieni care ieri nu insemnau aproape nimic si care acum sunt in linia intai. Aceasta schimbare este deja evidenta, iar lucrurile vor continua sa se schimbe intr-un ritm accelerat.
Exista nu putini analisti care considera ca asistam la o repetare a scenariului CDR din perioada 1996-2000. Unele elemente, ca divergentele dintre partenerii de guvernare, pot sa induca o asemenea perceptie. Daca privim insa mai atent, vom constata ca nu doar puterea este implicata in ceea ce s-ar putea numi scandalul politic actual, ci si opozitia, si poate opozitia in primul rand. Nu este vorba despre o degringolada a puterii - nici pe departe. Guvernul sau, mai precis, guvernarea este cel mai putin implicata in acest scandal. Este vorba, in primul rand, de sistemul politic, de liderii politici si de Parlament.
Trebuie sa constat ca schimbarea aceasta afecteaza in mare masura persoanele, in timp ce structurile raman deocamdata aceleasi. Un om politic important dispare, iar golul pe care il lasa este umplut de fiecare data de altcineva, uneori de mai multi ""altcineva"". E un schimb de generatii, fara indoiala, care a creat o bresa in sistem. Cererea pentru oameni noi este in crestere, iar oamenii noi, ca sa zic asa, cer sa intre in primele randuri.
Sunt, eu insumi, un reprezentant al unei noi generatii in politica. Am fost atent, in ultimii ani, la toate miscarile si ideile tinerilor. Am apreciat multe idei, dar mai putini oameni. Impresia mea, iar aceasta impresie nu este doar a mea, a fost ca adesea schimbarea unei persoane cu alta aduce numai in aparenta ceva nou sau numai la inceput. Dupa cateva luni de stat ""pe sticla"", un politician ""nou"" devine la fel de vechi ca si cel pe care l-a inlocuit sau pe care se straduieste sa-l inlocuiasca. Sunt de acord ca multi oameni politici dintre cei care ne conduc astazi trebuie sa lase locul altora mai tineri. Sustin cu toate puterile schimbarile actuale, dar as vrea sa avertizez asupra unor primejdii. Este nevoie de un alt model. Trebuie sa evitam cu orice pret perpetuarea vechiului tip de politician: populist si cam atat. Sunt de acord ca moralitatea este un criteriu de selectie pentru clasa politica, dar nu trebuie sa uitam ca si competenta este un criteriu, iar a fi incompetent in politica este de-a dreptul imoral. In acelasi timp, cred ca ar trebui sa apreciem mai putin impresia artistica a unora sau a altora si sa ne concentram mai mult pe reforma structurilor, a sistemelor in care intra de acum noua generatie.
Cand punem, unul langa celalalt, politicianul vechi si pe cel nou, ultimul este fara indoiala avantajat. Cel vechi ar putea sa ne displaca pur si simplu din punct de vedere estetic. Dar este acesta un criteriu esential? Sa o spunem direct: faptul ca politicianul nou nu are falci nu inseamna ca nu ar putea sa le dobandeasca intr-un viitor nu prea indepartat. Acesta este un mare pericol; tocmai de aceea, cred ca ar trebui sa-i privim cu acelasi spirit critic si pe politicienii noii generatii. Daca vrem sa facem cu adevarat un pas inainte, va trebui sa fim prevazatori. A fi tanar nu este un merit. Sa ne uitam la competenta si la moralitatea tinerilor.