Razbunarea "capsunarilor"

In urma cu cinci ani, industria lohn-ului primea aprecieri din partea Guvernului. Era singura industrie, si inca mai este, care salva exporturile romanesti. Aceasta nu pentru ca Guvernul avea o strategie in acest sens, ci pentru ca intreprinzatorii s-au adaptat rapid la saracie. Si din saracie, se stie, poti face profituri. Si chiar substantiale. Forta de munca prost platita a reprezentat atunci singura marfa pe care renta sa o exporti. Acum lohn-ul este in moarte clinica. Halele de productie in care pana mai ieri se inghesuiau sa munceasca disponibilizatii industriei de stat, pe salariul minim pe economie, incep sa se goleasca. Acum sa nu se inteleaga ca declinul acestei industrii are la baza cresterea nivelului de trai, implicit al salariului. In nici un caz. Salariile au ramas la fel, alte industrii nu s-au ridicat in zonele defavorizate iar pe piata internationala a lohn-ului au aparut alti actori principali care folosesc forta de munca si mai ieftina decat Romania.
Din nou am dovedit ca stim sa ne adaptam la situatii. E drept ca s-a ales varianta cea mai simpla, dar si foarte periculoasa. Acum laudam efortul "capsunarilor" la cresterea economica a Romaniei. Numai anul trecut din exportul de forta de munca bruta in tara au intrat peste 4 miliarde de euro. Suficient sa se aprecieze ca muncitorii in strainatate reprezinta o "gura de oxigen" pentru echilibrarea contului curent. Unii analisti considera ca daca aceste miliarde de euro nu ar intra in Romania deficitul de cont curent ar fi fost cu 70 la suta mai mare decat in prezent. Insa trebuie sa fim constienti de pericolul pe care il naste "Capsuniada". Exodul fortei de munca spre alte tari, in meserii de cele mai multe ori necalificate, nu reprezinta decat o forma a protectiei sociale naturale intr-o tara in care statul nu are nici viziune, nici alternativa la piata muncii. Iata ca din totalul celor plecati, 20 la suta din forta de munca a Romaniei, 50,8 la suta provin din mediul rural si 21,5 la suta din micile orase monoindustriale. Si mai elocvent este faptul ca 41 la suta din forta de munca a Moldovei a ales Spania, Italia, Germania etc. Sunt exact zonele unde se regasesc severele pungi de saracie aparute in urma asa-zisului proces de restructurare industriala. In fapt a lichidarii fara motive intemeiate a societatilor comerciale. Sa admitem ca muncitorii romani din strainatate pot reprezenta un suport in perioada postaderare in Uniunea Europeana, ei urmand sa se intoarca in tara cu noi calificari inalte in meserii de viitor. Insa realitatea ne contrazice. Muncitorii romani, chiar daca au calificari inalte, a se vedea cazul profesorilor din Moldova, lucreaza in strainatate ca necalificati. Fapt care pana la urma se va rasfrange si mai sever asupra pietei muncii din Romania. Deja, dupa cum observa Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, piata fortei de munca se confrunta cu o scadere calitativa, pentru ca se creeaza un decalaj intre o generatie de profesionisti si generatia care trebuie sa o inlocuiasca."Trecem printr-o criza a fortei de munca. Nu o sa reusim sa cucerim Europa cu capsunari si croitorese" - spunea Pogonaru. Insa daca nu cucerim noi Europa pe aceasta piata avem toate sansele ca Europa sa ne cotropeasca. Fara programe de formare profesionala a tinerilor, construite coerent si eficient nu doar pentru a se cheltui bani din fonduri europene sau bugetare, sa nu ne mire ce se prefigureaza dupa 2007. Adica Romania sa devina absorbant de forta de munca inalt calificata din UE, deci posturi bine platite, iar romanii sa plece la cules de capsuni, la taiat porci in Germania, sau la ingrijit copii si batrani in Marea Britanie. Aceasta ar fi, intr-adevar, razbunarea "capsunarilor" pentru lipsa de viziune si perspectiva a statului intr-un moment crucial pentru Romania, integrarea in UE.

---

Despre autor: