Romania, tara cu cei mai mari platitori de drepturi de autor din Europa

Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC) si Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale (ARCA) protesteaza impotriva presiunii exercitate asupra Parlamentului de catre Ministerul Culturii si Cultelor, Presiune care vizeaza aprobarea ordonantelor Guvernului nr. OG 39 si nr. OUG 123 sub amenintarea cu clauza de salvgardare, mascand interese private.
Reprezentantii celor doua asociatii sunt de parere ca Parlamentul Romaniei este singura institutie care se poate pronunta cu privire la cele doua ordonante, astfel incat abonatii la cablu sa nu plateasca un abonament majorat cu 16%, prin efectul cumulat al contributiei la Fondul National al Cinematografieicu cel al pretentiilor pentru cele mai mari dreptur.

Abonatii la cablu vor finanta cinematografia
OG 39 propusa de catre Executiv prevede introducerea unei cote de 1% din cifra de afaceri a operatorilor de cablu, in vederea finantarii Fondului National al Cinematografiei. In tarile Uniuini europene operatorii de cablu nu platesc nici o contributie pentru sustinerea cinematografiei. Aceasta contributie este o discriminare a abonatilor la televiziunile prin cablu in raport cu restul cetatenilor.
"Toate demersurile noastre, care vizau armonizarea reglementarilor privind drepturile de autor si cinematografia cu legislatia europeana, dar si raportarea acestora la realitatea Romaniei, Nu au fost luate in considerare de catre Guvern", a declarat Radu Petric, presedinte ACC. "Ne aflam in situatie in care cerem Parlamentului Romaniei sa analizeze cu responsabilitate cele doua ordonante, astfel incat abonatii societatilor de cablu sa nu plateasca un abonament majorat cu 16%", a mai adaugat Petric.

Ordonanta de "divergenta"
In forma propusa de catre Executiv, OUG 123 elimina pragul maxim de 2% pentru plata drepturilor de autor si conexe introdus de 285/2004 pentru contributiile operatorilor de cablu si nu ofera nici un fel de posibilitati de negociere cu societatile de gestiune colectiva. Pentru operatorii de cablu, aceste plafoane erau aliniate la cotele practicate in tarile central si est europene (Ungaria 1,8%, Cehia 1,5%, Polonia 3%).Ordonanta cere acum realizarea de noi acorduri, dar distruge mai intai orice baza de consens intre televiziuni si radiouri, pe de o parte, si societatile de gestiune a drepturilor de autor, pe de alta parte, orferindu-le acestora din urma conditiile de a face abuz de pozitie dominanta, ceea ce s-a si intamplat, acestea solicitand peste 15% din veniturile televiziunilor si radiourilor, sau sume care pot ajunge la jumatate de milion de euro pe luna pentru un post de radio sau televiziune, indiferent de marimea acestora.
Ordonanta exclude totodata din lege ceea ce a fost considerat drept principala valoare adusa legii de Parlament prin modificarile realizate in 2004, respectiv regula proportionalitatii intre nivelul remuneratiei si gradul utilizarii operelor protejate de drept de autor in programele televiziunilor si radiourilor. Astfel, televiziunile si posturile de radio vor fi obligate sa plateasca procente din veniturile obtinute din programele de stiri, talkshow-uri, emisiuni sportive sau de divertisment- productie proprie, programe care nu utilizeaza opere protejate.
Lipsa oricaror criterii de negociere, coroborata cu eliminarea plafoanelor din OUG 123 lasa, in momentul de fata, libertate societatilor de gestiune colectiva a drepturilor de autor si conexe sa pretinda obligatii de plata de 17% din cifra de afaceri a operatorilor de cablu.

7 pentru 17%
Se estimeaza ca suma colectata de cele 7 organisme de gestiune colectiva (OGC) sub efectul OUG 123 va ajunge la 40 de milioane de euro pe an doar din contributiile operatorilor de cablu, urmand ca OGC-urile sa poata retine pentru cheltuieli proprii pana la 30% din venituri, conform Art.134, lit.b si c din lege.
"Eliminarea colectorului unic de OUG 123 incurajeaza risipa, conducand la cheltuieli administrative paralele si redundante. Cei care vor avea de suferit vor fi atat titilarii de drepturi de autor, carora li se va repartiza mai putin, cat si publicul, care va plati mai mult pentru programe de o calitate mai slaba", a declarat Radu Petric.
In momentul de fata, functioneaza sapte structuri administrative paralele (COPYRO, CREDIDAM, DACIN SARA, UCMR-ADA, UPFR-ARGOA, si VISARTA), care colecteaza de la aceiasi utilizatori procente diferite, aplicate asupra acelorasi venituri.
Afectand in mod grav baza economica a televiziunilor si radiourilor prin aceea ca poate genera obligatii financiare arbitrare, care depasesc de aproape trei ori nivelul obligatiunilor din Uniunea Europeana, ordonanta de urgenta poate deveni un obstacol major in fata dezvoltarii domeniului audiovizual in Romania, reducand drastic baza pe care se construieste accesul publicului la informatii. Ea loveste direct in programele televiziunilor si radiourilor, in capacitatea acestora de a oferi publicului acces la informatie, cultura si divertisment la nivelul la care au facut-o pana acum.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe