"Cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia" - spune un proverb si banuiesc faptul ca intelepciunea populara a dat termenului de "prost" semnificatia traditionala de simplu la minte, necomplicat.
O astfel de lipsa de complicatie mentala imi evoca aproape fiecare aparitie politica a domnului Gheorghe Flutur. Existenta publica a domniei sale se imparte intre doua teme favorite: omorarea gainilor suspecte de gripa aviara si vestejirea adversarilor politici. Cand nu vorbeste de gaini, dl Flutur vorbeste de PSD si atunci isi da pe fata toate ingrijorarile provocate de evolutiile din acest partid pe care l-ar vrea, asemenea galinaceelor care-i ies in cale, eutanasiat, pentru a nu raspandi virusul social-democrat si prin alte medii politice. Dincolo de resentimentele sale, justificate poate, la adresa reprezentantilor unui partid care atunci cand era la putere i-a facut vreo patru dosare penale (dar, pe care, intr-un gest de suprema marinimie, le-a stampilat in ultima instanta cu salvatorul "NUP"), se desprinde aceasta obstinatie cu care vicepresedintele liberal (cat de liberal poate fi unul care-si indemna premierul sa demisioneze pentru a fi pe placul presedintelui democrat) abordeaza tema partidului de opozitie. De parca acesta n-ar avea, si asa, destule belele, care vin direct din lipsa de coerenta si de azimut a liderilor sai, coplesiti inca de esecul electoral si de urmarile contondente ale acestuia, dl Flutur pune gaz pe foc: ba i-ar pune cu genunchii pe coji de nuca, ca pe niste copii sturlubatici si fara minte, ba ar urma ca Alianta sa-si adune puterile si sa-i lichideze dupa istoricul indemn "pe ei ca nu mai au gloante". Aceasta idee a lichidarii opozitiei, indiferent cata boala ai avea pe ea, nu denota, in spatele argumentatiei, o fire prea democrata. Nici macar una liberala. Denota un spirit totalitar, cu nostalgii serioase in legatura cu rolul conducator al unui partid unic. Gandirea sa politico-filosofica se afla in stransa relatie cu o alta teoreticiana de frunte a actualei Coalitii, acea doamna Constantinescu, de la PD, care rabufnea cu aplomb in urma cu cateva luni: "Ciocu’ mic ca noi suntem la putere!". Indestructibila legatura dintre dl Flutur si dna Constantinescu, doi dintre teoreticienii de elita ai noului curent portocaliu, este evidenta, si ea se relationeaza in mod exemplar cu alti cativa doctrinari de-ai PSD-ului care, in epoca de aur a lui Nastase se ingrijorau de slabiciunea Opozitiei si de pericolul care ar pandi partidul daca aceasta n-ar fi ingrijita si hranita ca un fel de copil handicapat pentru a se putea prezenta la urne si a da bine din pdv democratic la lumea care ne inconjoara.
Altminteri, nimic de reprosat dlui Flutur: agricultura ar merge perfect daca n-ar fi inundatii, secete, tornade, daunatori de toate felurile si, bineinteles, gripa aviara. Cea cu care dl ministru se scoate din plin la imagine.