Criticile la adresa politicii economice a Guvernului au devenit din ce in ce mai frecvente. Opozitia critica adeseori politicile guvernamentale. Faptul ca asa-zisa viziune economica a Guvernului Tariceanu dezavantajeaza Romania si pe romani este deja o certitudine. Oamenii de afaceri romani sau straini acuza, in special, instabilitatea fiscala, lispa de viziune si amatorismul multor ""masuri"" guvernamentale.
De curand, Societatea Academica Romana (SAR) a facut o radiografie a perspectivelor economice din Romania. Din pacate, ea nu este deloc pozitiva. Societatea civila, chiar daca a sustinut Alianta D.A. in alegeri, semnaleaza inconsistenta politicii economice si fiscale implementate de actualul Executiv, precum si esecul politicilor sociale.
Ingrijorarea profunda este legata de faptul ca in urmatorii trei ani rata inflatiei va ramane la un nivel ridicat, comparativ cu celelalte tari ale UE, iar cresterea economica va fi una modesta. Decalajul dintre Romania si tarile UE va fi mai greu de recuperat, ceea ce va afecta grav capacitatea tarii noastre de integrare in familia europeana.
Este imperativ ca politicile guvernamentale sa urmareasca dezvoltarea competitivitatii economiei, a companiilor si a produselor romanesti pe pietele europene. Pierderile inregistrate in 2005 provoaca ingrijorare. Intrarile de capital extern vor fi foarte mari in 2006. Acestea vor conduce in mod cert la continuarea aprecierii monedei nationale. Aceasta trebuie contrabalansata cu un efort sustinut de crestere a productivitatii muncii in industrie, astfel incat exportatorii sa-si mentina competitivitatea. In 2005, aprecierea monedei nationale coroborata cu o competitivitate in scadere au determinat diminuarea exporturilor, pierderi uriase la nivelul producatorilor, faliment si somaj in anumite ramuri de activitate.
In acest an, cresterea economica va fi la fel de modesta ca in 2005, ceea ce va duce la rectificari bugetare si probabil la venituri mai mici ca pondere in PIB. Toate acestea cu doar cateva luni inainte de aderare. Actuala politica fiscala, criticata de asemenea in raportul SAR, este in buna masura dezechilibrata. Pentru a corecta aceste deficiente, bugetul statului trebuie sa joace un rol mult mai activ in procesul de dezinflatie. Cel mai important element din noua constructie bugetara ar trebui sa fie reasezarea prioritatilor in privinta cheltuielilor publice. Acestea ar trebui insa acomodate cu venituri mai mari la buget. Toate masurile vehiculate pana astazi de reprezentantii Puterii, in vederea cresterii veniturilor, nu reprezinta decat un paleativ, care trebuie inlocuit cu o viziune economica sanatoasa, construita pe termen mediu si lung.
In prezent, Romania este guvernata de azi pe maine. Guvernului ii lipseste viziunea economica si stabilitatea politica, absolut necesare pentru a incadra Romania pe traseul dezvoltarii europene pe care
ne-o dorim cu totii. Executivul si BNR vorbesc limbi diferite, iar traducerea este de cele mai multe ori eronata. Principalii indicatori economici, inflatia si cresterea economica, rateaza de departe tintele stabilite, in timp ce bugetul distribuie algoritmic fondurile statului.
Comisia de buget a Parlamentului European, prin raportorul sau, a venit de curand cu o propunere care urmeaza sa fie aprobata in luna aprilie a acestui an, referitoare la excluderea Romaniei si Bulgariei din bugetul anului 2007, urmand sa beneficieze de resursele necesare abia la data aderarii.
Romania si Bulgaria nu trebuie incluse in bugetul Uniunii incepand cu 2007, pentru ca exista posibilitatea ca cele doua state sa nu fie membre al UE din ianuarie 2007. Daca ne amintim si criticile comisarului Almunia, observam ca Romania traverseaza momente cruciale si ca orice decizie pe care Bucurestiul o adopta este monitorizata strict la Bruxelles.
Daca puterea politica va fi, in continuare, interesata doar de producerea de zgomote televizate, Guvernul isi poate continua linistit politica fiscala haotica al carei efect va fi saracirea oamenilor.