""Irefutabil"" (de necombatut - n.r.). Ce termen categoric!
Vi-l amintiti, desigur, din 5 februarie 2003, ziua in care secretarul de stat american de la acel moment, Colin Powell, se prezenta in fata Consiliului de Securitate al ONU cu o fiola mica, continand un praf alb, cateva fotografii din satelit si multe, multe vorbe? Presa americana ne anunta atunci ca Powell petrecuse peste 20 de ore inchis intr-o incapere, printre maldare de documente, pentru a se putea pregati pentru marile dezvaluiri ce aveau sa convinga comunitatea internationala ca Irakul detine armament de distrugere in masa si ca reprezinta un real pericol.
O prestatie pe care, la 8 septembrie 2005, de acum fostul secretar de stat Powell admitea ca o regreta, considerand-o ca o ""pata"" pe reputatia sa. ""Sunt cel care a facut aceasta prezentare in numele Statelor Unite, in fata lumii, iar acest lucru va face parte pentru totdeauna din bilantul meu"", a declarat la CNN.
In septembrie 2005, Powell stia ceea ce abia acum este dat publicitatii de revista americana Foreign Affairs, cu subiect si predicat, pe site-ul sau de internet. Un raport secret al Pentagonului, care a fost scos de la naftalina si care confirma inca o data ceea ce multi au sustinut inaintea declansarii interventiei militare din Irak, dar si ulterior, si anume ca informatiile furnizate in 2002 si 2003 de catre americani ca justificare a invaziei din martie 2003 erau nici mai mult, nici mai putin decat false.
In septembrie 2005, Powell se declara ""consternat"" de faptul ca anumiti responsabili ai serviciilor de informatii americane stiau ca unele surse utilizate de ei nu erau deloc fiabile. In martie 2006, Foreign Affairs ne spune ceva mai mult: informatiile pe care serviciile secrete americane le digerau au fost ingurgitate pe nemestecate, cu ghiotura si prost interpretate! Colin Powell a fost nevoit sa recunoasca, la doi ani de la declansarea razboiului din Irak, ca prestatia lui de la ONU a fost ""o pata"" in CV-ul personal. Pentagonul recunoaste acum ca informatiile au fost gresit interpretate. Zeci de mii de oameni au murit in Irak. Cam tarziu pentru regrete, cand, de fapt, din septembrie 2001, de cand s-au produs atentatele antiamericane si cand Irakul a fost aratat cu degetul pentru prima oara de Administratia SUA, si pana la declansarea interventiei militare a fost timp suficient pentru a analiza veridicitatea acestor informatii. Irefutabile, nu?