Dupa mai bine de jumatate de an de dobanzi situate aproape de limita negativa, bancherii, impinsi de la spate de BNR, au inceput sa modifice randamentele oferite la depozitele pe care le atrag de la populatie.
Insa cresterile nu sunt inca pe masura dobanzii de politica monetara, de 8,50%, pe care le-o plateste BNR la licitatiile unde atrage lichiditatea din piata. Se pare ca bancherii asteapta o noua majorare a dobanzii de referinta, cu toate ca banca centrala a anuntat pentru martie un nivel de 8,47% fata de 8,50% in februarie.
Saptamana trecuta, BNR a organizat o licitatie de certificate de depozit cu scadenta la trei luni la care a atras 2,2 miliarde lei, dintr-o oferta totala a bancilor de 3 miliarde lei, platind dobanzi cuprinse intre 8,27 si 8,48%.
Ieri, BNR a atras alte 5 miliarde de lei, dintr-o oferta totala a bancilor de 6,2 miliarde lei, in depozite cu scadenta lunara la o dobanda de 8,50%, valoare care acopera, cu profit, rata anuala a inflatiei estimata la 6,5%.
Cu toate acestea bancile nu sunt multumite de dobanda, ele dorind o noua crestere, mizand pe dorinta BNR de stabilizare si incetinire a procesului inflationist. Astfel, saptamana trecuta, Nicolae Danila, presedintele BCR, a declarat ca "analiza noastra spune ca vom asista in continuare la o crestere a dobanzii BNR pentru sterilizare chiar pana la 10% daca e cazul".
Este destul de greu de crezut ca BNR va "umbla" la dobanda avand in vedere ca inflatia pe februarie a fost de 0,24%, iar cea estimata pentru martie va fi, probabil, sub 0,5%.
Pentru a oferi populatiei un profit cat de mic, bancile comerciale ar trebui sa creasca dobanda peste pragul de 8%/an sau chiar 9%, in timp ce in sistem continua sa existe banci care ofera doar 4,75%/an, in timp ce nivelul mediu este in jurul a 7,5%.
Cresterea dobanzilor este necesara pentru ca evolutia exploziva a consumului a fost unul dintre factorii care s-au reflectat direct in depasirea tintei de inflatie din 2005. A rezultat o reducere consistenta a economisirii populatiei, care de la o crestere de 37%, in 2004, a coborat anul trecut la 23%.
Nivelul de 8 - 9% ar fi unul rezonabil, avand in vedere ca pe langa inflatie, populatia plateste comisioanele bancare la sumele restituite, care variaza intre 0,35% si 0,75%, dar si impozitul pe dobanzi, care este de 16%.
In cazul in care bancile nu isi vor schimba politicile monetare, este posibil ca populatia sa se indrepte in mai mare masura catre alte forme de plasament. De exemplu, anul trecut fondurile mutuale pe actiuni au adus un castig mediu de 35%, iar cele diversificate de 30%, in timp ce investitorii la BVB au putut obtine un randament mediu de 50%.