Doar istoria il mai poate judeca pe Slobodan Milosevici

Fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a murit sambata in inchisoarea Tribunalului Penal International de la Haga. Invocand de mai multa vreme probleme grave de sanatate, Slobodan Milosevici, cercetat pentru 66 de capete de acuzare, printre care se aflau crime de razboi, crime impotriva umanitatii si genocid, a fost descoperit mort in celula sa de la TPI, cu numai 40 de ore inaintea prezentarii apararii in procesul deschis in urma cu aproape patru ani de zile. Cum statutul Tribunalului prevede ca un proces nu se poate desfasura in absenta acuzatului, TPI va trebui sa decida incetarea actiunii sale impotriva lui Milosevici.
In ciuda problemelor cardiovasculare de care suferea, si care i-ar fi putut cauza moartea, suspiciunile legate de decesul sau nu au intarziat sa apara. Carla Del Ponte, procurorul TPI pentru fosta Iugoslavie, declara ieri pentru cotidianul italian La Repubblica ca nu este exclusa nici varianta sinuciderii, ca o ''ultima provocare'' la adresa Tribunalului. Pe de alta parte, sarbii s-au grabit sa ii acuze pe oficialii de la Haga de crima premeditata si sa vada in moartea lui Milosevici semnul unei puternice indiferente si nedreptati fata de Serbia. "Milosevici a fost ucis putin cate putin in toti acesti ani de detentie la Haga si este o mare pierdere pentru Serbia, pentru poporul sarb si pentru Partidul Socialist", a declarat Ivita Dacici, responsabil cu rang inalt in Partidul Socialist Sarb (SPS, de opozitie).
O echipa de medici, din care au facut parte inclusiv experti sarbi, urma sa se pronunte ieri asupra conditiilor in care a survenit moartea fostului dictator.
Cea mai plauzibila opinie care circula ieri in media europeana este aceea ca Milosevici a fost victima indiferentei si birocratiei de la TPI.

TPI nu isi reproseaza nimic

In luna februarie Slobodan Milosevici le-a cerut oficialilor de la Haga permisiunea de a fi mutat la Moscova pentru o interventie chirurgicala. Cererea sa a fost respinsa insa de TPI, care, din cate se pare, a neglijat profund starea de sanatate a condamnatului. Cu toate acestea, Tribunalul a anuntat ca nu are nimic sa isi reproseze. "TPI are cea mai mare grija posibila de acuzatii sai si in mod deosebit de inculpatul in cauza", a declarat purtatorul de cuvant al TPI. "Nu ni se poate reprosa ca am fi neglijenti", a spus el. "Acest eveniment nu face decat sa intensifice necesitatea de a-i aresta pe cei doi principali fugari, Radovan Karadzici si Ratko Mladici", a mai adaugat purtatorul de cuvant. Faptul ca decesul lui Milosevici a survenit insa la mai putin de o saptamana de la sinuciderea, in celula sa de la TPI, a fostului presedinte autoproclamat al sarbilor din Croatia, Milan Babic, ridica mari semne de intrebare asupra a ceea ce se petrece la TPI.

Hrana pentru nationalismul sarb

Potrivit comentatorilor politici internationali, decesul lui Slobodan Milosevici risca sa provoace o intensificare a nationalismului in Serbia, si asta fiindca, desi Milosevici a fost constrans de conationalii sai sa renunte la putere, in 2000, fiind extradat la Haga in 2001, mostenirea sa politica a ramas puternica in Serbia, unde unii sunt in continuare sustinatorii unei politici nationaliste. Facand apel la traditie, premierul Vojislav Kostunita, considerat un nationalist moderat si care a fost opozant al lui Milosevici cand acesta era la putere, a subliniat ca moartea fostului presedinte va "sterge" divergentele. "La noi, obiceiul este ca, in aceste momente, divergentele politice si alte lucruri de acest gen sa fie date la o parte", a subliniat el.
Si presedintele Uniunii Serbia-Muntenegru a exprimat anumite reticente privitoare la conditiile de detentie, in contextul in care patru detinuti TPI au murit in inchisoarea de la Haga de la crearea tribunalului, in 1993.
"Moartea lui Milosevici in acest mod supune la grea incercare autoritatea morala a Tribunalului de la Haga", a spus Marovici.
Publicatiile sarbe nu au intarziat nici ele in exprimarea verdictului: "Haga l-a ucis pe Milosevici", titrau ieri, pe prima pagina, ziarele Press si Glas Javnosti. "Asasinat!", scria Kurir. Astfel de remarci nu pot decat sa alimenteze o sensibilitate nationala deja puternica, pentru ca frontierele Serbiei ar putea fi in curand considerabil reduse.
Kosvo, provincie majoritar albaneza, dar pe care Belgradul o considera leaganul culturii sarbe, ar putea obtine independenta, in timp ce liderii din Muntenegru, istoric si cultural foarte legat de Serbia, doresc sa obtina independenta, in mai.
Nu este exclus ca aceasta intensificare a nationalismului sa il transforme curand pe Milosevici intr-un martir.

Cariera de dictator a lui Slobodan Milosevici

1990
22 ianuarie: ca presedinte al Ligii Comunistilor, Milosevici lanseaza proiectul de unire a tuturor sarbilor intr-un singur stat.
19 august: incurajati de Milosevici, sarbii din Croatia se pronunta prin referendum pentru independenta "regiunii autonome Krajina".
Milosevici trimite in zona trupe ale armatei iugoslave.
27 iulie: crearea Partidului Democratic Sarb in Bosnia (SDS), de catre Radovan Karadzici, la initiativa Belgradului.
12 decembrie: Milosevici este ales presedinte al Serbiei.

1991
25 iunie: Slovenia si Croatia isi proclama independenta.
26 iunie: inceputul ostilitatilor in Slovenia intre armata iugoslava si fortele slovene.
19 septembrie: Milosevici trimite tancurile la Vukovar, oras-simbol al rezistentei croate, transformat in ruine de armata iugoslava.
1995
2 mai: armata croata recucereste Slavonia Occidentala, care se afla sub controlul sarbilor din Croatia.
11 iulie: liderul militar sarb bosniac, Ratko Mladici, lanseaza o ofensiva impotriva enclavei musulmane si zonei protejate de ONU Srebrenita, masacrand circa 8.000 de persoane.
5 august: ofensiva armatei croate pune capat Republicii sarbe Krajina si provoaca exodul populatiei sarbe.
5 septembrie: NATO bombardeaza fortele sarbe din Bosnia. Belgradul nu protesteaza.
21 noiembrie: Milosevici accepta la Dayton planul international de pace pentru Bosnia.
1996
3 noiembrie: Partidul Socialist al lui Milosevici castiga alegerile legislative la nivelul Federatiei iugoslave.
1997
15 iulie: Milosevici accede la conducerea Republicii Federale Iugoslavia (Serbia si Muntenegru)

1999
24 martie-10 iunie: NATO bombardeaza Serbia, iar fortele de la Belgrad se retrag din Kosovo. ONU si NATO preiau controlul.
10 iunie: Consiliul de Securitate adopta o rezolutie asupra Kosovo autorizand desfasurarea Fortei multinationale pentru pace a NATO (KFOR) si preconizand o "autonomie substantiala a proviniciei".

2000
26 septembrie: Opozitia Democratica din Serbia (DOS) anunta victoria candidatului sau, Vojislav Kostunita, cu 55 la suta din voturi.
5 octombrie: sute de mii de oameni iau cu asalt Parlamentul federal, cerand demisia lui Milosevici.
6 octombrie: Milosevici isi recunoaste infrangerea.

2001
1 aprilie: politia sarba il aresteaza pe Milosevici. Este inchis la Belgrad, fiind suspectat de delicte financiare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe