Dezavantaje multe, mai ales pentru o democratie tanara

Dincolo de imaginea aurita in care este prezentat, votul uninominal prezinta mari dezavantaje, mai ales pentru o tara cu o democratie recenta. In primul rand, votul uninominal are un grad mai mic de reprezentativitate comparativ cu votul pe liste. Adica un partid poate obtine peste 50% din voturi la nivel national, dar sa piarda alegerile. Sa presupunem ca un partid A castiga in o treime din circumscriptii cu o majoritate zdrobitoare, iar in celelalte circumscriptii pierde la limita. In schimb, partidul B castiga in 2/3 din circumscriptii cu o majoritate fragila. Desi la nivel national, partidul A obtine peste jumatate din voturi, partidul B va forma Guvernul pentru ca are doua treimi din numarul mandatelor.
Exemplul clasic este provincia canadiana Manitoba. La alegerile din 1926, conservatorii au obtinut 42% din numarul voturilor, dar nici un mandat, candidatii sai pierzand in toate circumscriptiile. In schimb, liberal-progresistii au obtinut cu doar 20% din voturi 41% din numarul mandatelor puse in joc. Recent, la ultimele alegeri din Marea Britanie diferenta dintre laburisti si conservatori a fost de numai 3%. In schimb, laburistii au castigat 55% din locuri in Camera Comunelor, pe cand conservatorii au trebuit sa se multumeasca cu 30%. Situatia se datoreaza faptului ca electoratul laburist este raspandit uniform, pe cand cel conservator este concentrat in anumite zone.
Situatia este agravata si de modul in care se stabileste fiecare circumscriptie. S-a demonstrat ca partidele la putere delimiteaza circumscriptiile astfel incat sa obtina cat mai multe mandate. Sunt doua tehnici; prima consta in ingradirea electoratului opozitiei intr-un numar cat mai mic de circumscriptii. Chiar daca opozitia va castiga sigur in acele zone, influenta ei este practic ingradita. Tactica opusa este o delimitare astfel incat fiefurile opozitiei sa fie sparte in mai multe circumscriptii, in care rezultatul final sa fie hotarat tot de simpatizantii puterii. Astfel, in Statele Unite democratii stabilesc circumscriptiile astfel incat zonele rurale sa poata trimite mai multi congresmeni decat orasenii, traditionali mai inclinati sa voteze cu republicanii.

Mai putine partide

In al treilea rand, votul uninominal tinde sa reduca numarul partidelor parlamentare. Conform legii lui Duverger, votul uninominal bazat pe principiul "castigatorul ia totul", daca este aplicat suficient timp, duce la un sistem bipartidist. Surprinde astfel indarjirea sinucigasa cu care partide mici de la noi, precum PC sau PPCD, cer adoptarea votului uninominal. O posibila explicatie ar fi disparitia pragului electoral, insa pe termen lung avantajul este iluzoriu. In plus, sistemul bipartidist dezavantajeaza minoritatile, strategie riscanta pentru tari in care diferendele etnice nu au fost complet solutionate sau adversitatile nu au disparut complet.
Apoi, votul uninominal distorsioneaza intentia de vot: daca preferatul unui alegator este cotat de sondaje si de mass-media cu sanse mici, este probabil ca optiunea din cabina de vot sa se indrepte spre un candidat cu sanse mai mari, pentru ca votul sau nu fie pierdut. Un fenomen similar au reclamat taranistii dupa alegerile trecute cand au acuzat Alianta ca teoria "voturilor risipite" le-a luat din alegatori. Un alt impediment este ca votul uninominal lasa partidele fara posibilitatea de a trimite in Parlament echipe omogene, fara specialisti ai politicii. Grupurile parlamentare vor semana unei echipe de fotbal formate numai din vedete, in care lipsa spiritului de echipa duce la rezultate sub asteptari.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe