Intram in universul funambulesc al talmacitorului intru limba romana Romulus Vulpescu Dupa ce ispraveste relatarea nastrusniciei gargantuesti si ubuesti, se apuca, iata, de o carte noua. Dupa ce a dat gata hrisoavele pline de pantagruelie, dupa Villoniana, pune la cale o noua isprava. Dupa cum scria Nichita Stanescu in "Gazeta literara" in 1967, Romulus Vulpescu este unul din scriitorii care sint, in acelasi timp si propriile lor personaje. "Romulus Vulpescu este inventia lui Romulus Vulpescu, asa cum Don Quijote este inventia lui Cervantes. Autorul nostru este atit de lipit de propria sa opera incit, uneori, nu poti sti cine l-a scris pe cine, care din cei doi este real si care este fictiunea."
Romulus Vulpescu s-a nascut la 5 aprilie 1933, la Oradea, intr-o familie de obirsie moldoveneasca. Traieste la Bucuresti.
Bibliografie selectiva:
Opere: Poezii, 1965; Proza – Exercitii de stil (proza si teatru), 1967; Romulus Vulpescu si alte poezii, 1970; Procesul Caragiale-Caion (teatru-document), 1973; Arte & meserie, 1979; Armura noastra – cartea (30 de poezii scrise si rostite de autor), disc, „Electrecord", 1986;Versuri (1948-1993), 1995; Hincu – ba! (doua volume de polemici, de opinii si de controverse: Zodia Cacealmalei si Praznicul puslamalelor), 2002; Vraistea, versuri, 2004.
Traduceri (poezie si proza): François Villon, Opurile magistrului, 1958; Marcos Ana, Radacinile zorilor (poezie spaniola), 1961; Carolina María de Jesús, Strada A, nr. 9 (proza braziliana), 1962; François Rabelais, Gargantua, 1963; Gargantua si Pantagruel, 1968; ***Poeti ai Pleiadei, 1965; Dante Alighieri, Vita Nuova, 1971; Alfred Jarry, Ubu (marea gesta), 1969; ***Aucassin si Nicoleta, 1974; Charles d’Orléans, Poezii, 1975; Pleiada (editie bilingva), 2001; François Villon (si anonimi), Deocheatele, 2005.
- Ce mai face scriitorul Romulus Vulpescu?
- Un proiect in curs de realizare il reprezinta reeditarea traducerii tragediei Richard al III-lea de Shakespeare, editata pentru prima data in 1965, in colectia „Biblioteca pentru toti". Ma zbateam atunci sa reapara numele lui Ion Barbu, dar abia in ‘70 am izbutit sa public la Editura Albatros editia Barbu, iar mai tirziu, in `84, am publicat la Cartea Romaneasca Jocul secund, intr-o editie facsimilata. Poetul, cooptat si el intr-o mai larga echipa care urma sa transpuna Shakespeare in Romania, avea de tradus Richard al III-lea si reusise sa termine primele doua acte. Vaduvei i se imputau banii luati in avans de Barbu. Profitind de anul Shakespeare am vorbit cu niste prieteni de la „Biblioteca pentru toti" sa readucem numele poetului Ion Barbu in constiinta publicului. S-a facut vitrina la libraria "Sadoveanu", a fost o nebunie. Barbu avea o mica teorie: cititorul roman nu inghite versul alb englezesc. Si am refacut lacunele din traducerea actului al doilea in stilul Barbu. Eu nu stiu englezeste si am luat citeva versiuni, si franceza si italiana si germana, cele mai bune si le-am comparat ca sa ma dumiresc. O buna parte din engleza lui Shakespeare, engleza elisabetana, era marcata de cuvinte frantuzesti, din franceza veche si asta m-a ajutat foarte mult. Dupa explicatiile editorilor francezi, nemti, italieni am scos-o la capat. Dupa care, intrind in fenomenul Shakespeare, am aflat de ipoteza ca s-ar putea ca actele 3, 4 si 5 sa fi fost scrise de Cristopher Marlowe. Se obisnuia in epoca, cei doi faceau lucrurile astea, erau foarte buni prieteni. Si am gasit marturii in sensul asta. Am respectat textul intru totul. Avea Shakespeare asonanta, am pus si eu asonanta. Avea Shakespeare vers alb, am pus si eu vers alb. Avea final de act rimat, asa e si la mine. Am respectat si in forma si in fond textul englezesc. Toate caracteristicile, particularitatile, specificul lui.
Lucrind la aceasta treaba, m-am ratacit intr-o padure de nume si de personaje monarhice. Mi-am zis: trebuie sa fac un arbore genealogic. Si, dintr-o gluma l-am facut, iar englezii, cel putin la Richard nu-l au. Cartea s-a imbogatit cu acest arbore genealogic. Doamna Zoe Dumitrescu-Busulenga care a scris un studiu introductiv, a prezentat cartea si in Anglia. Cartea a avut un mare ecou, pe banderola scria William Shakespeare-Ion Barbu. Vitrine pline, a fost un eveniment care a deschis drum editiei definitive Barbu din anul 1970. Barbu a revenit in constiinta publicului: nu in 500 de exemplare ci in 150 000.
- Vorbeati de un risc asumat...
- Mi-am asumat riscul de a traduce dintr-o limba pe care n-o cunosc. Stiu franceza, italiana, spaniola, putina portugheza si provensala, adica pot citi in aceste limbi romanice. Dar engleza nu stiu. Am facut-o pentru Barbu, care m-a onorat cu prietenia lui in ultimii ani ai vietii si ca s-o scot si pe biata vaduva din situatia in care se afla: i se imputau banii luati de Barbu in avans.
- Cind va aparea aceasta carte?
- In luna aprilie, la Editura Paralela 45, cu studiul introductiv al doamnei Zoe Dumitrescu - Busulenga care ramine unul dintre marile repere ale culturii romanesti.
- Ce mai pregatiti?
- Vor aparea un Jarry, toate acestea sint reeditari, dar reeditari aduse la zi, ma refer la note si la comentarii. Sint niste reeditari in aceleasi bune conditii tehnice de atunci. Si, in planurile noastre sint o multime de reeditari, desi la tirajele actuale, dar vom continua in editie cu dublu text Vita Nuova de Dante, volumul aparut in ‘71. In acest fel, sint puse la indemina tineretului niste lucruri mai greu de gasit, pentru ca Dante in original e greu de promovat. Asta mi se pare mie vrednic de elogiat la Editura Paralela 45 ca editeaza si carti cu text bilingv. Editura Paralela 45 ocupa un loc fruntas in ierarhia marilor edituri si are posibilitatea de a oferi publicului carte la un pret rezonabil si in conditii grafice bune. Vor aparea, in decursul acestui an si al anului urmator, vreo zece sau douasprezece lucrari traduse de mine. Va aparea si Rabelais, o versiune superb ilustrata de Val Munteanu. Cred ca anul acesta vor aparea vreo opt titluri, ceea ce este extraordinar.
-Vad aici, pe masa dumneavoastra de lucru, „ printul " cartii Vechituri&novitale.
- Este un volum nou care cuprinde 111 poezii scrise dupa ce am scos Versuri, in editie ne varietur, aparuta la Editura Eminescu, in ‘95. Dupa aceea, am mai scris si am publicat Vraistea in 2004, o editie de autor in 300 de exemplare pe care le-am daruit prietenilor: care, deci n-a fost pusa in vinzare si nu exista pe piata. Volumul era ilustrat cu desene inedite ale lui Mihu Vulcanescu si cu un portret tot inedit de Nuni Anestin. A aparut in martie 2004. Intre timp, am mai scris tot felul de poezii, dintre care am selectat materia unui nou volum. Am continuat sa scriu si am intitulat cartea Adaos la haos.
-Ce va contine noul volum?
- Cele 61 de poezii din volumul Vraistea la care se adauga alte 50 de poezii inedite: Adaos la haos. Impreuna, alcatuiesc un volum intitulat Vechituri& novitale, hituri vechi si noi vitale. Sansa a fost ca Mihu, care imi daruise o serie de desene ilustrand Vraistea, mi-a mai facut un album intitulat Frunze cu care am ilustrat Adaos la haos. Si atunci, Vechituri&novitale, aceasta editie care cuprinde 111 poezii ilustrata cu "fetisoare" si cu "frunze" de Mihu Vulcanescu, are doua portrete inedite de Nuni Anestin pentru ca si Nuni Anestin in toamna lui ‘98, inainte de a se prapadi, o noapte intreaga a stat aici si mi-a lasat o mapa cu desene, unele mai dablauzate care nu se pot chiar publica, tot felul de glume, caricaturi si altele .
- Cum ati incheia rotund acest interviu?
- Oferind cititorilor "Cronicii Romane", ziar bine scris, este o placere sa-l citesti, o poezie inedita din volumul in curs de aparitie la Editura Paralela 45, Vechituri&novitale.

Pariul divin - Romulus Vulpescu
Unii asteapta ca pe Mesia o Apocalipsa
De parca numai de-asa ceva duceam lipsa.

Altii cauta a Saptea sau a Noua Poarta
A carei cheie-ar fi-ntr-un papirus la Marea Moarta.

Biblia adaposteste un cod in Pentateuc
De unde catastrofele dau navala buluc.

Si uite cum, de ici si de colea
Se mai iveste-o belea,

Incit ajungi sa te minuni ca prostu’
Ca nu pricepi noima si nu distingi rostul,

Intrebindu-te daca Dumnezeu n-a creat o lume
- Asa, buna-rea, dreapta-stramba cum e -

Numai ca sa-si gaseasca la plictis leac
Si pina la urma sa-i vina de hac?

O fi avut cine-stie-ce nobil scop:
Sa cistige ramasagul cu Diavolul Schiop.

Pe drac l-o fi facut oare
Ca sa-ncheie cu el o prinsoare?