Legiuitorii clujeni nu suportau prostituatele. Cel putin asa dadeau impresia. Clujenii le mai foloseau spre ciuda conducatorilor. De la amenzi la evacuari din oras cu ajutorul tiganilor... de toate au folosit conducatorii pentru starpirea fenomenului. Fetitele au rezistat ""eroic"" si in secolul al XIX-lea munca lor a fost acceptata, ba chiar li s-a facut si un statut.

Viata grea au avut femeile ""tuturor"" in Cluj. Oamenii legii au cautat secole de-a randul sa le piarda, sa curete urbea de prostituate. Cum au incercat legiuitorii sa scape de femeile cu moravuri usoare? In mai toate felurile! In protocoalele de sedinta ale Consiliului orasului Cluj sunt mentionate cateva masuri luate in acest sens.
In anul 1579, spre exemplu, s-a hotarat ca nimeni sa nu primeasca in casa persoane rau famate sub imperiul unor amenzi substantiale. De asemenea, in 1585, fetele care erau dovedite ca practicante ale prostitutiei vor fi arestate la domiciliu timp de trei zile, apoi vor fi scoase din oras cu ajutorul tiganilor. Din aceasta perspectiva, secolele XVI-XVII sunt destul de sumar reprezentate arhivistic, dar banuim ca tot ce s-a hotarat in aceasta perioada a urmarit eradicarea prostitutiei si marginalizarea pana la excludere din societate a practicantelor acestei ""meserii"". Totusi, activitatea in sine ca si practicantele acesteia nu a putut fi desfiintata, dovada, prezenta masiva a sifilisului in marile concentrari urbane, mai ales daca acestea beneficiaza si de aportul unor unitati militare.
BOLILE DRAGOSTEI. Astfel, la inceputul secolului al XIX-lea, autoritatile Transilvaniei au fost nevoite ca prin diverse masuri sa incerce stoparea sau macar limitarea raspandirii bolii. Una dintre acestea a fost si redactarea unei lucrari de specialitate referitoare la sifilis si tratarea acestuia, lucrare aparuta in 1803 sub titlul "" A V...nusi vagy Szerelem nyavalyájának r""vid leirása"" (""Scurta descriere a bolilor dragostei""), sub semnatura medicului sef al Transilvaniei, Sz""ts András, si a lui Eckstein János, profesor la Facultatea de Medicina din Cluj. Varianta radicala a acestor masuri se concretizeaza prin plasarea controlului prostitutiei Ministerului de Interne, recte a Politiei. Ca urmare, aceasta institutie avea menirea, printre altele, de a prinde si aplica pedepse corporale prostituatelor si de a le alunga din oras, de obicei cu ajutorul, de asta data al calaului. Se pare ca in ciuda acestor masuri destul de brutale rezultatele au intarziat sa apara. Dovada, in 1804, Consiliul orasului Cluj a hotarat ca persoanele ce raspandesc bolile venerice in randul populatiei si mai ales al soldatilor sa fie urcate intr-o caruta, pe cap sa li se puna coroana de pene, iar calaul sa le scoata din oras in vazul tuturor. In directa legatura cu aceasta, in anul 1819 autoritatile orasului Cluj dispun conscrierea persoanelor cu moralitate indoielnica si a celor suspectate de aceasta si, in functie de gravitatea cazului, o parte a acestora a fost obligata sa paraseasca localitatea, alta a fost trimisa la munca fortata sau arestata. In acelasi timp, Politia a ordonat ca persoanele rau famate sa nu mai poata fi gazduite de nimeni, in caz contrar proprietarii sa fie amendati. Nici de aceasta data masurile luate nu au fost foarte eficiente.
SIFILIS IN CASA STRAJII. La interventia imperativa a guvernului Transilvaniei, in 1825, Consiliul orasului Cluj a hotarat ca seful Politiei sa ia masuri drastice pentru depistarea persoanelor bolnave de sifilis, inchiderea acestora in ""Casa Strajii"" de la poarta de mijloc a orasului, unde medicul si moasa urmau sa-i trateze pana cand institutii specializate, in genul spitalelor, vor putea prelua aceasta activitate. Prima masura preventiva impotriva sifilisului a fost luata abia in 1827, cand soldatii lasati la vatra vor fi supusi unui control medical riguros. De asemenea, in 1837 orasul a inchiriat in schimbul sumei de 25 de forinti casa negustorului Gábor Antal cu scopul de a interna persoanele bolnave de boli venerice si de a le trata in acest sens. Din nou rezultatele se lasa asteptate... Dovada clara ca prostitutia era o meserie en vogue, cel putin la Cluj. Mai mult ea devine subiect de meditatie pentru seful Politiei, care a ""descoperit"" mai multe cauze ale raspandirii acesteia: lipsa de supraveghere a parintilor, raspandirea nejustificata a numarului moaselor, banuite ca erau curve, carciumile, medii propice comercializarii de carne vie si castigul facil, care determinau un numar mare de fete sa practice aceasta profesie. Ba mai mult, impieta si asupra, a ceea ce azi am numi imaginea institutiei, adica a Politiei, in sediul careia aveau loc controalele medicale ale prostituatelor, motiv suficient sa tina la distanta cetatenii onorabili ai urbei. Si asta, fara sa punem la socoteala tentatiile care-i pandeau pe politistii insisi.

REGULAMENT. Bordelurile,
ca si spatiu
public, aveau
un regim de functionare foarte strict.
Ele necesitau
o aprobare speciala din partea Comandamentului de Politie
si al Consiliului orasului