Tema justitiei este la ordinea zilei in tara, in primul rand ca interes al cetatenilor, carora trebuie sa li se asigure (conform Constitutiei), posibilitatea accesului neingradit la justitie, avand dreptul la o justitie corecta, impartiala, independenta. Subliniez faptul ca in primul rand cetateanului Romaniei i se cuvine – constitu-
tional, dar si moral - o justitie corecta si independenta, pentru ca auzim foarte frecvent ca aceasta este solicitata de UE. Pentru claritate, mentionam ca o justitie independenta intra in setul criteriilor de aderare datorita necesitatii de a demonstra tuturor cetatenilor europeni ca acestia vor putea beneficia, daca va fi cazul, de o justitie corecta in Romania, care va face parte din UE.
Raportul de progrese transmis, recent, de Guvernul Romaniei autoritatilor de la Bruxelles este o sursa de nenumarate meditatii. Documentul este un adiacent la procedurile de evaluare a indeplinirii criteriilor de aderare, intr-un moment decisiv pentru societatea romaneasca.
Avand curiozitatea sa aflam modul cum prezinta textul trimis Bruxelles-ului chestiunea independentei justitiei, am constatat ca subiectul este tratat prin concluziile unui studiu asupra perceptiei judecatorilor si procurorilor elaborat de Transparancy International (TI) si IMAS, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, publicat in 10 octombrie 2005.
Raportul de progrese spune ca „cei mai multi magistrati percep justitia ca un sistem independent"; ca o eventuala alterare a acestui statut al justitiei ar veni dinspre declaratiile unor lideri politici si chiar ale reprezentantilor anumitor autoritati de stat; „relatiile intre magistrati si presa" (?!) ar fi o alta problema; numarul de cazuri, instabilitatea legislativa si logistica ar fi, de asemenea, in masura sa afecteze independenta justitiei. Ce cred cetatenii Romaniei despre independenta justitiei noastre nu aflam din raportul Guvernului. Au contat prea putin cetatenii romani pentru Guvern, pentru sistemul justitiei sau pentru Uniunea Europeana? Daca ar fi asa, ar fi tragic nu doar pentru cetatenii Romaniei, dar si pentru institutiile enumerate!
Faptele cotidiene majore sunt atat de numeroase, se succed in-tr-un ritm deosebit si solicita o interpretare permanenta a sensurilor, fenomenelor si proceselor socio-economice si politice interne si internationale. Aproape concomitent trimiterii raportului de pro-grese Comisiei Eureopne, in Romania s-a mai petrecut ceva semnificativ. Dupa ce abia s-au temperat cateva semnale interne ingrijoratoare pentru Justitie, precum „telefon de sus" catre procurori, banuiala de repartizare favorizanta a cazului X, etc, care au gene-rat tensiuni in sistemul justitiei, au sporit neincrederea opiniei pu-blice si au generat semne de intrebare la Bruxelles, suntem, acum, in fata altui episod ce se refera la independenta justitiei: Asociatia Magistratilor si peste o mie de de magistrati apreciaza ca un discurs politic de varf „aduce atingere independentei judecatorului" (in sens de autoritate judecatoreasca).
Cu acest din urma caz, cred ca devine mai dificil a se intelege afirmatia ca „cei mai multi magistrati percep justitia ca un sistem independent". Din avalansa de posibile explicatii, preluam tot o concluzie a studiului realizat de TI si IMAS: magistratii cred ca sunt independenti, dar nu pot preciza in ce consta independenta lor sau a sistemului judiciar. Dar acum se sustine public ca s-ar incalca atributiile puterii judecatoresti! Ne aflam cumva in fata altui episod de clarificare a ceea ce inseamna independenta justitiei sau este o etapa de consolidare a independentei justitiei in Romania? Ce va spune UE este mai putin important decat opinia cetateanului care asteapta sa intalneasca o justitie functionala si solutionarea corecta, fara intruziuni, a cauzelor.
Iar in acest context sa mai amintim cateva concluzii ale studiului citat care intereseaza, in primul rand, cetateanul Romaniei: aproape trei sferturi dintre magistrati cred ca partidele politice exercita presiuni pentru numirea in functie a magistratilor; 55% dintre procurori apreciaza ca numirea conducerii Ministerului Public de catre ministrul justitiei afecteaza independenta acestora; peste jumatate din magistrati erau multumiti de activitatea CSM, iar asteptarea fata de implicarea CSM in apararea independentei magistratilor este un deziderat major; legislatia actuala asigura cadrul pentru independenta magistratilor (exceptand conducerea Ministerului Public); declaratiile politice ale liderilor partidelor, ca si cele ale unor reprezentanti Guvernului si Presedintiei sunt percepute de magistrati ca ingerinte care altereaza insasi functionalitatea statului de drept in Romania.
Sa mai adaugam ca spectacolul justitiarismului nu este deloc in favoarea intaririi increderii cetateanului in corectitudinea si independenta justitiei in Romania. Inclusiv apelul la Parlament pentru decizii procedurale ale unui caz in justitie poate cateodata mai mult sa afecteze decat sa sprijine statutul independentei justitiei. Recenta scena din Camera Deputatilor n-a facut altceva, conform TI, decat sa arate atitudinea parlamentarilor fata de titularul portofoliului Justitiei si fata de maniera in care a fost sustinuta, in plen, cererea respectiva.
Cetateanul roman doreste sincer sa intre in UE si pentru a-si structura mai concret si coerent statutul cetatenesc, intr-un stat de drept. O justitie independenta este un argument de baza si pentru cetateanul roman de azi, dar si pentru cetateanul european, ca Romania este un stat de drept functional european. Este inca un motiv pentru care trebuie sa ne intereseze foarte mult intarirea independentei reale a justitiei in Romania.
Prof. univ. dr. Vasile PUSCAS - Institutul de Studii Internationale
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca