Tintele Guvernului, ambitioase si irealizabile

Anul economic 2006 va fi si el unul complicat, ce va testa capacitatea de gestiune a politicii publice (economice). Tintele propuse de Guvern (crestere economica, inflatie etc.) sunt foarte ambitioase, cvasi-irealizabile; cifrele propuse in analiza tin cont de tendinte, constrangeri si compromisuri inevitabile.
a) Incetinirea productiei, ca o consecinta a socurilor pe partea de oferta (tarife energie, apreciere RON, reducere subventii, preturi mari la materii de baza etc), este ingrijoratoare.
- perioada urmatoare va arata daca avem de a face cu un fenomen de ajustare pe termen scurt sau cu unul cu efecte pe termen mai lung;
- pentru ca productia sa-si reia ritmul de crestere anterior este necesar ca nivelul investitiilor fixe sa creasca si absorbtia de noi tehnologii sa fie mai intensa;
- pentru 2006 este prognozata o crestere a PIB-ului intre 3,5-4,5%, atingerea pragului de sus depinzand de anul agricol.
b) Productivitatea n-a mai crescut la fel de sustinut in ultima vreme, iar cresterea exporturilor
s-a incetinit, ceea ce indica impactul aprecierii leului si al evolutiei salariilor.
- daca aprecierea leului continua si dupa integrarea Romaniei in UE, iar imbunatatirea eficientei nu este adecvata, problema de competitivitate se poate agrava serios;
- firmele trebuie sa faca fata acestei provocari prin reducerea costurilor, prin absorbtia de noi tehnologii, prin fuziuni care le vor creste capacitatile.
- relocalizarile industriale (din Vest in Est) pot ajuta industria romaneasca, dar nivelul scazut al salariilor in Romania (in raport cu cele vest-europene) nu reprezinta un ingredient decisiv in contextul unei concurente tot mai globalizate, care tine cont de o sumedenie de factori competitivi.
c) Socurile pe partea de oferta si consumul impulsionat de creditele bancare, la care se adauga efectul aprecierii leului, au condus la deficite externe considerabil mai mari in 2005 (deficit de cont curent de peste 9% din PIB).
- aceasta tendinta nu este sustenabila in conditiile in care cresterea eficientei si fluxurile de investitii straine nu ar fi adecvate.
- politicile monetara si bugetara trebuie sa fie prudente, in timp ce structura cheltuielilor bugetare trebuie sa se concentreze pe infrastructura si educatie.
- companiile private trebuie sa investeasca mai mult, inclusiv in tehnologii noi, sa se angreneze in cursa pentru competitivitate - o problema de viata sau moarte!
- pentru 2006 se anticipeaza un deficit de cont curent tot in jur de 9% din PIB.
d) Politicile monetara si bugetara trebuie sa fie stricte in vederea continuarii dezinflatiei si limitarii cresterii deficitelor externe.
- politica monetara trebuie sa fie mai coerenta (eliminarea recenta a diferentei mari intre rata de politica si cea de interventie este de salutat), in timp ce politica bugetara trebuie sa sprijine productia interna prin dezvoltarea infrastructurii si educatiei.
- controlul salariilor este un factor esential in dezinflatie in contextul incetinirii cresterii productivitatii;
- se prognozeaza o inflatie in intervalul 6,5-7,5 in 2006;
- se anticipeaza un deficit bugetar intre (-0,5) si (-1) in 2006;
e) Tintirea inflatiei a demarat in conditii interne monetare defavorabile, ceea ce a complicat lucrurile si a incarcat strategia dezinflationista cu obiective adiacente (evitarea supraaprecierii ratei de schimb, incurajarea creditului in moneda nationala etc.).
- politica monetara se va confrunta in continuare cu dileme si compromisuri;
- este probabil ca si in anul aderarii (2007) abaterea de la tinta de inflatie sa fie considerabila (posibile alegeri anticipate ar afecta si ele dezinflatia).
f) Impedimentele pentru politica monetara sunt create de "macroeconomia unui buget in crestere" in anii de dupa integrare.
- pentru atenuarea unor socuri bugetare dupa aderare este necesara o colectare mai buna a taxelor si largirea bazei de impozitare;
- cresterea anumitor taxe ar putea fi inevitabila pentru a avea un deficit bugetar mai mic de -1,5% in anul aderarii si dupa;
- aceasta crestere ar afecta inflatia in 2007 in sens negativ, daca va fi vorba de TVA; sau ar presupune un cost politic in cazul cresterii cotei unice (dincolo de complicatii de administrare a cotei marite).
h) Infrastructura este un punct nevralgic.
- exista fonduri europene substantiale la care se adauga fonduri din ultimele privatizari, dar aceste resurse trebuie valorificate prin proiecte si practici viabile;
- Guvernul a anuntat ca autostrada Bucuresti-Brasov va fi finantata de la bugetul de stat pentru a evita intarzierile. Tinand cont de faptul ca aceasta este o ruta de trafic intens, ar fi indicat sa se incheie parteneriate de tip public-privat cu scopul de a economisi bani publici, care sa fie investiti ulterior in proiecte care cu greu pot fi finantate privat fara garantia statului.
i) Logistica necesara pentru utilizarea fondurilor europene reprezinta o provocare formidabila pentru Guvernul roman.
- s-a facut foarte putin in ceea ce priveste gasirea cailor potrivite pentru a schimba sistemul nostru administrativ anacronic si inflexibil;
- nu e suficient sa angajezi oameni care sa fie mai bine platiti;
- 2007-2013 este probabil perioada in care Romania poate accesa cel mai mare volum de fonduri europene disponibile ca asistenta;
- constrangerile Agendei Lisabona, plus frictiunile continue dintre tarile net donatoare si cele net beneficiare, vor reduce probabil nivelul finantarii dupa 2014;
- daca Romania nu va demonstra ca are capacitatea de a absorbi in mod adecvat fondurile europene, perspectivele pe termen lung privind asistenta financiara se vor inrautati.