Producatorii din industria mobilei trag semnale de alarma

Asociatia producatorilor de mobila din Romania a transmis ieri o scrisoare premierului Calin Popescu Tariceanu, pentru a atrage atentia asupra situatiei grave cu care se confrunta industria mobilei din tara noastra. Potrivit presedintelui Asociatiei, Aurel Rizea, producatorii de mobila se lovesc de indiferenta factorilor de decizie in ceea ce priveste problemele cu care se confrunta producatorii de mobila si in special exportatorii.
"Toate semnalele noastre de alarma lansate in conferinte de presa si in cadrul intalnirilor cu reprezentantii Guvernului reuniti in Consiliul National de Export s-au lovit de un munte de indiferenta, de o lipsa de interes a tuturor reprezentantilor institutiilor guvernamentale din acest for, care se marginesc sa asiste la disparitia industriei mobilei", a precizat Rizea.

Productia de mobila, in regres

Potrivit acestuia, dupa mai multi ani in care productia de mobila a inregistrat rezultate remarcabile, rata medie de crestere fiind de peste 20%, anul 2005 s-a incheiat cu o scadere de 3% a productiei si de 4% a exportului, la rezultatele exprimate in lei, si o crestere de doar 8% la rezultatele exprimate in valuta.
In plus, lovitura data exportatorilor anul trecut prin deprecierea brutala a valutelor si-a produs efectele devastatoare reusind sa rastoarne trendul ascendent al industriei mobilei, mare exportatoare prin excelenta.

Peste 10.000 de angajati si-au pierdut locurile de munca

Totodata, aprecierea monedei nationale s-a manifestat numai prin cresterea cheltuielilor societatilor comerciale si nesemnificativ prin scaderea preturilor la materialele si echipamentele din import. In aceste conditii, importurile de mobila au explodat in 2005, (+49% fata de 2004) si sufoca piata interna, cu o oferta careia producatorii romani nu pot sa-i faca fata.
Mai mult de 10.000 de angajati din industria mobilei si-au pierdut locurile de munca in 2005, iar pentru acest an se anunta continuarea concedierilor.
In opinia lui Rizea instabilitatea resimtita de catre exportatori se traduce si intr-un curs de schimb pentru care nu se cunosc limite de variatie, o tinta de inflatie care nu mai prezinta prea mare credibilitate dupa depasirea din 2005, un Cod fiscal care cand intra, cand nu intra in vigoare, preturi ale utilitatilor publice si serviciilor care nu urmeaza nici o lege a economiei de piata, fiind calculate la niveluri ale cursului de schimb neactualizate, o politica fiscala pompieristica si inconsecventa etc.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe