Viena, inceput de martie. Afara: atmosfera inchisa, intunecata, mohorata, cer acoperit, ninsoare, zloata, frig. In lumea politica: o animatie neobisnuita - caci Austria detine presedintia rotativa a Uniunii Europene in prima jumatate a lui 2006.
Miza e mai mare decat in alte cazuri. Austria a descoperit, cam de un deceniu incoace, sansa pe care extinderea Uniunii Europene i-o ofera: aceea de "placa turnanta" intre "vechea" si "noua" Europa, intre Occidentul articulat in jurul "tandemului franco-german" si Europa Centrala postcomunista, cu prelungirile ei baltice si balcanice. Or, in multe din aceste teritorii, memoria colectiva pastreaza amintiri mai degraba pozitive despre Imperiul Habsburgic (ordinea austriaca, administratia riguroasa, arhivele ingrijite, inventarierea cadastrala s.a.m.d.). Pe cat de orgolioasa, pe atat de pragmatica, Republica numita astazi "Regatul de Est" (asta inseamna - de fapt - "Österreich") nu mai este interesata, in postmodernitatea globalizanta, de expansiuni politice, teritoriale, ci de extinderea influentei sale economice si culturale. Stabila, prospera, a investit masiv in intreaga regiune, in infrastructuri, in sistemele bancare, in industrii, ca si in comertul de larg consum. Simbolice pot fi considerate cele doua spectaculoase preluari romanesti recente: cea mai mare companie nationala, Petrom, cumparata de OMV, si cea mai mare banca de la noi, BCR, achizitionata de Erste Bank (nemaisocotind alte istorii de succes bilateral: Raiffeisen Bank, Strabag...).
Conjunctura suplimentara: Austria va avea alegeri generale in acest an, deci succesul presedintiei Uniunii Europene are si o miza politica interna.
Pe acest fundal, peste cateva luni, pana la finele mandatului austriac, Comisia Europeana va da publicitatii, in mai, raportul decisiv privitor la Romania si Bulgaria, iar Consiliul si Parlamentul Continental vor decide primirea la 1 ianuarie 2007 sau amanarea cu un an. Drept pentru care Austria politica da o atentie speciala Romaniei (si Bulgariei, dar Romaniei in primul rand, date fiind dimensiunile tarii noastre, numarul mare de europarlamentari care ne vor reprezenta la Strasbourg etc.). Iata cam ce se poate auzi la o conferinta vieneza intitulata - pur si simplu - "Romania-Austria-Europa" (5-7 martie, sussemnatul participand cu o prezentare generala a culturii romane actuale):
Erhard Busek, fost vice-cancelar si coordonator al Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est, presedinte al prestigiosului Forum European Alpbach (organizator al conferintei), vorbeste cu caldura despre traditiile si valorile noastre si-i elogiaza pe ministrul de Externe Mihai-Razvan Ungureanu (se considera privilegiat ca l-a avut o vreme subordonat, la Viena, in cadrul Pactului...) si pe ambasadorul Andrei Corbea-Hoisie (profesor universitar si om de cultura, laureat al Premiului Herder, in urma cu cativa ani, chiar la Viena). Liese Prokop si Karin Gastinger, titularele portofoliilor Internelor si Justitiei in guvernul federal austriac, lauda progresele Bucurestiului (in prezenta omologilor romani, ca si a altor figuri cu greutate din administratia centrala si locala). Secretarul general al Externelor, Johannes Kyrle, si directorul pentru Integrare Europeana, Martin Sajdik, se declara convinsi ca vom intra in Uniune la inceputul lui 2007. Vicepresedintele Camerei de comert a Austriei (Wirtschaftskammer Österreich - WKO), Hans Jürg Schelling, spune ca economia noastra e "una dintre cele mai performante din Europa"! - referindu-se, fireste, nu la performanta in sine, ci la ritmul de crestere din ultimii ani. Cu totii - politicieni austrieci, diplomati, oameni de afaceri, reprezentanti ai unor organizatii de profiluri diverse - vorbesc despre importanta si potentialul Romaniei, "o tara frumoasa" si "foarte bogata". WKO distribuie un "Landsprogramm Rumänien" ("Program de tara: Romania") in care sunt mentionate cele circa 4000 de firme austriece active pe piata noastra, cu o participare financiara totala de 8 miliarde de euro, pe primul loc in clasamentul natiunilor investitoare pe plaiurile mioritice, iar pentru 2006 anunta o lista consistenta de evenimente de prezentare in Austria a economiei romanesti, apoi alte conferinte in Bucuresti si Timisoara, delegatii de oameni de afaceri, grupuri de lucru, targuri si saloane, cataloage, rapoarte, expertize. O nuanta: oficialii guvernamentali nu uita sa adauge ca mai sunt lucruri de facut, obligatii de indeplinit. Dar tonul general ramane extrem de pozitiv, ca niciodata de cand Romania e angajata in cursa integrarii.
Asadar, cu tot aerul mohorat al Vienei la inceput de martie, sub zloata iernii prelungite, Austria isi asuma energic noul rol european, care ne favorizeaza vizibil. Mai mult decat atat, se contureaza disponibilitatea pentru o colaborare bilaterala speciala: fosta putere imperiala, astazi stat democratic, de dimensiuni medii in Europa (9 milioane de locuitori), cu un puternic ascendent intre economiile postcomuniste in refacere, pare sa vada in tara noastra (care va deveni, cu cele peste 22 de milioane de locuitori ai sai, al saptelea stat-membru ca marime, ca reprezentare, ca piata) un posibil partener privilegiat pe axa Vest-Est a Continentului.
Sau, in termeni mai generali: "imaginea Romaniei in strainatate" este - iata! - in plina schimbare...
Romania in Austria (martie 2006)
Viena, inceput de martie. Afara: atmosfera inchisa, intunecata, mohorata, cer acoperit, ninsoare, zloata, frig. In lumea politica: o animatie neobisnuita - caci Austria detine presedintia rotativa a Uniunii Europene in prima jumatate a lui 2006.
Citeste articolul "Romania in Austria (martie 2006)" integral in Ziua
Sursa: Ziua
Sursa: Ziua
Ziua - alte stiri si articole preluate pe 9AM
Discutii asupra articolului "Romania in Austria (martie 2006)":
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, 9AM incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
